Herbert von Karajan, unul dintre cei mai importanti si mediatizati dirijori ai secolului XX, implineste o suta de ani de la nastere. Radio Romania Muzical il celebreaza pe marele dirijor prin difuzarea unor inregistrari, fragmente de interviuri si pareri despre "fenomenul Karajan".

Potrivit postului Romania Muzical, programul va cuprinde 660 de minute de simfonii, concerte, lucrari vocal-simfonice, arii de opera, muzica de balet si opereta, precum Canonul de Johann Pachelbel, Concertul in Re minor pentru doua viori si orchestra de Johann Sebastian Bach, Adagietto din Simfonia a V-a de Gustav Mahler, programul urmand sa se incheie cu Simfonia a IX-a de Beethoven.

Pe parcursul acestui regal muzical, in ''Ziua Karajan'', la Radio Romania Muzical pot fi ascultate si fragmente din interviurile acordate de dirijor despre propria cariera, despre rolul jucat de alte personalitati ale muzicii clasice asupra sa, despre lucrarile pe care le-a interpretat si sensul interpretarii lor.

Invitati in cadrul emisiunii, dirijorii Cristian Mandeal si Ion Marin, cat si basul Pompeiu Harasteanu sunt cativa dintre artistii care vor vorbi despre "fenomenul Karajan".

Herbert von Karajan s-a nascut in 5 aprilie 1908 la Salzburg, dintr-o familie cu ascendenta aromaneasca si a studiat intre 1916 si 1926 la Mozarteum din Salzburg, fiind incurajat sa aprofundeze si arta dirijorala. In 1929, sustine, la Salzburg, primul sau concert in calitate de dirijor, iar opt ani mai tarziu dirijeaza pentru prima oara la Opera de stat din Viena spectacolul "Tristan si Isolda" de Richard Wagner, opera cu care va triumfa in 1938 la Opera de stat din Berlin. Din 1939 devine dirijorul permanent al Capelei de stat din Berlin, orchestra Operei de stat din Berlin.

Desi in 1935 semnase o adeziune la partidul nazist, ceea ce a inlesnit si ascensiunea sa ca dirijor in Germania lui Adolf Hitler, in 1944 renunta la colaborarea cu regimul nazist. In 1946 este reabilitat, insa muzicieni precum Arthur Rubinstein, Itzhak Perlman sau Isaac Stern au refuzat sa mai colaboreze vreodata cu Herbert von Karajan.

Dupa razboi, dirijeaza pentru prima oara, in 12 ianuarie 1946, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Viena, iar in 1955 este numit dirijor permanent al Orchestrei Filarmonicii din Berlin, ca succesor al lui Wilhelm Furtwängler, informeaza Radio Romania Muzical.

A fost unul dintre dirijorii secolului XX foarte preocupati de inregistrarea concertelor sale. Karajan a sustinut, de altfel, introducerea CD-urilor, a inregistrarilor digitale in locul celor analogice. A avut un contract cu casa Deutsche Grammophon care a durat 51 de ani, rodul acestei colaborari fiind sute de discuri care au contribuit si ele la popularitatea dirijorului.

In 1985 a fost primul dirijor admis vreodata sa conduca o orchestra in timpul slujbei sustinute la Catedrala Sfantul Petru de la Vatican, o transmisiune directa urmarita in intreaga lume.

Celebrul dirijor a murit, pe 16 iulie 1989, la Salzburg, in urma unui infarct.