Ziua Naţională a Culturii, atunci când este marcată şi ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, este un prilej potrivit de a ne exprima admiraţia, respectul şi recunoştinţa pentru creatorii şi gânditorii ţării noastre, a declarat duminică preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, conform unui comunicat de presă al administraţiei sale.
În mesajul său de Ziua Naţională a Culturii, marcată la 15 ianuarie în România şi Republica Moldova, președinta Maia Sandu a menţionat că trebuie preţuite munca şi talentul celor care, în pofida unui an de mari turbulenţe, de crize, de maxime tensiuni şi incertitudini provocate de războiul de lângă noi, nu şi-au abandonat vocaţia, proiectele şi ţara, citează Agerpres.
Şefa statului moldovean a conferit distincţii mai multor oameni de cultură pentru succesele remarcabile în activitatea de creaţie prin care contribuie la promovarea valorilor spirituale ale neamului.
La rândul său, premierul Natalia Gavriliţa a subliniat că Ziua Naţională a Culturii este un prilej deosebit de coeziune a întregii societăţi în jurul valorilor culturale, spirituale şi intelectuale ale neamului nostru.
„Indiferent dacă trăim în interiorul sau în afara graniţelor Republicii Moldova, cultura este liantul care uneşte destin cu destin şi ne defineşte ca naţiune. Dintr-o emisferă în cealaltă a lumii, cetăţenii noştri cântă la bucurii şi la tristeţi „Galbenă gutuie” a lui Adrian Păunescu, ascultă celebra melodie „Dulcea şi tandra mea fiară”, semnată de maestrul Eugen Doga, recită versurile lui Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi, citesc „Isprăvile lui Guguţă” de Spiridon Vangheli, admiră picturile lui Igor Vieru, Mihail Grecu sau Valentina Rusu-Ciobanu, se mândresc cu talentul lui Mihai Volontir şi al tuturor oamenilor de cultură care ne-au dus faima în lume”, subliniază Natalia Gavriliţa în mesajul său difuzat de Guvern.
„Cultura porneşte de acasă, din sânul familiei. Ea se ascunde în gesturi şi cuvinte, în modul de a marca sărbătorile, în stilul nostru de a cânta. Cultura se poartă prin cămăşile cu altiţă, cusute cu migală de bunicile noastre, prin căciulile de cârlan şi opincile tradiţionale”, mai punctează Natalia Gavriliţa.
Şefa guvernului de la Chişinău îşi exprimă totodată recunoştinţa faţă de cei care îşi dedică viaţa acestui domeniu: scriitori, artişti, actori, bibliotecari, librari, profesori şi manageri ai instituţiilor culturale.
