Pus la îndoială, criticat şi uneori controversat, premiul Nobel pentru Literatură, care va fi decernat joi, ar putea încă să surprindă, scrie AFP. Apare din nou întrebarea dacă va fi ales un autor consacrat sau, din nou, un scriitor mai puțin cunoscut, precum Louise Glück, în 2020, și Abdulrazak Gurnah, în 2021.
Cu poeta de origine americană Louise Glück şi romancierul britanic de origine tanzaniană Abdulrazak Gurnah, Academia Suedeză desemnată să decerneze cel mai cunoscut dintre premiile literare a ales, în succesiune rapidă, să pună în lumină autori puţin traduşi şi foarte puţin cunoscuţi, inclusiv în cercurile editoriale.
„Poate fi mai greu de ghicit”
„După ce s-a întâmplat anul trecut, mi se pare că poate fi mai greu de ghicit”, admite Lina Kalmteg, responsabila secţiunii de literatură la radioul naţional suedez, amintindu-şi de „surpriza totală” pe care a stârnit-o în studio anunţul premiului acordat lui Gurnah.
„Cred că ne dorim un nume mai mare anul acesta din cauza surprizei de anul trecut”, a spus Björn Wiman, şeful secţiei culturale a cotidianului suedez Dagens Nyheter.
Academia se recuperează dintr-o criză lungă, după un scandal #Metoo în 2018 şi decernarea în anul următor a unui controversat Nobel scriitorului austriac Peter Handke cu poziţii pro-Milosevic.
Criticată pentru lipsa de diversitate în alegerea laureaţilor, Academia a înfiinţat în 2020 un nou grup extern de experţi în diferite domenii lingvistice.
După cazul Jean-Claude Arnault care a determinat-o să amâne cu un an anunţarea premiului pe 2018, cenaclul suedez a încoronat două femei, Louise Glück şi poloneza Olga Tokarczuk, şi un singur bărbat.
„Ar face oamenii să reacţioneze”
Dintre cei 118 laureaţi ai acestui premiu, 16 sunt femei, prima fiind scriitoarea suedeză Selma Lagerlof, în 1909. Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit, de patru ori, de câte doi laureaţi - în 1904 (Frédéric Mistral, José Echegaray), 1917 (Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan), 1966 (Shmuel Agnon, Nelly Sachs), 1974 (Eyvind Johnson, Harry Martinson).
Noua abordare incluzivă a Academiei poate fi de bun augur pentru americanca Joyce Carol Oates, franțuzoaicele Annie Ernaux și Maryse Condé sau canadianca Margaret Atwood, considerate favorite la prestigiosul premiu.
Rusoaica Ludmila Uliţkaia, adesea citată, ar putea de asemenea să primească mesajul unui premiu anti-Putin după invazia rusă în Ucraina.
„Ar face oamenii să reacţioneze”, spune Wiman, care subliniază atât opoziţia autoarei faţă de Kremlin, cât şi faptul de a evidenţia cultura rusă în plin război în Ucraina. „Este acest tip de dezbatere intelectuală complexă pe care vrem să o vedem în jurul Nobelului”, notează el.
Houellebecq pentru pariori
Pe site-urile din Paris, francezul Michel Houellebecq este până acum favoritul. El este înaintea poetei canadience Anne Carson sau chiar a lui Salman Rushdie, victima unei tentative de omor în luna august. Abia în 2016, Academia a denunţat fatwa care îl viza pe autorul britanic al „Versetelor satanice”, spre supărarea câtorva dintre membrii săi.
Circulă, de asemenea, numele altor obişnuiţi ai pariorilor, precum kenyanul Ngugi Wa Thiong'o, ungurul Laszlo Krasznahorkai sau americanii Thomas Pynchon sau Don DeLillo.
„Romanele americane postmoderne nu au fost recompensate până acum”, subliniază Jonas Thente, critic literar la Dagens Nyheter.
Printre ceilalţi favoriţi, norvegienii Jon Fosse şi Karl Ove Knausgaard, ar putea aduce Nobelul înapoi pe pământ scandinav, la mai bine de zece ani de la acordarea premiului pentru Literatură suedezului Tomas Tranströmer. Ar fi şi franco-marocanul Tahar Ben Jelloun sau croatul Dubravka Ugresic.
Lista laureaţilor din ultimii zece ani
Cui a revenit premiul Nobel pentru Literatură în ultimii zece ani:
- 2021: Abdulrazak Gurnah (Marea Britanie) pentru "relatarea sa empatică şi fără compromisuri a efectelor colonialismului şi destinul refugiaţilor prinşi între culturi şi continente"
- 2020 : Louise Glück (Statele Unite) "pentru vocea sa poetică caracteristică, care prin frumuseţea austeră face existenţa individuală universală".
- 2019 : Peter Handke (Austria) "pentru opera sa influentă care, puternică în ingeniozitate lingvistică, a explorat periferia şi singularitatea experienţei umane".
- 2018 : Olga Tokarczuk (Polonia) '"pentru o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, simbolizează trecerea graniţelor ca formă de viaţă".
- 2017 : Kazuo Ishiguro (Marea Britanie) "care a dezvăluit, în romane de o puternică forţă emoţională, abisul din spatele simţului iluzoriu al conectării noastre cu lumea".
- 2016 : Bob Dylan (Statele Unite) "pentru că a creat într-o mare tradiţie a muzicii americane noi modalităţi de expresie poetică".
- 2015 : Svetlana Aleksievici (Belarus) "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în epoca noastră".
- 2014 : Patrick Modiano (Franţa) "pentru arta memoriei cu care a evocat cele mai evazive destine umane şi a dezvăluit lumea Ocupaţiei".
- 2013 : Alice Munro (Canada) "suverana artei nuvelei contemporane".
- 2012 : Mo Yan (China) "care cu un realism halucinant a unit povestea, istoria şi contemporanul".
(Surse: AFP/News.ro / Foto:Dreamstime.com)
CITEȘTE ȘI:
- Premiul Nobel pentru Medicină 2022 a fost câștigat de Svante Pääbo / Detalii inedite din istoria acestui premiu, cine sunt laureații din ultimii 10 ani și de ce l-au primit
- Premiul Nobel pentru Fizică 2022, câștigat de trei cercetători. De ce au fost laureați Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger - VIDEO
- Al cincilea cercetător din istorie care a câștigat un al doilea Premiu Nobel / Premiul pentru Chimie s-a acordat în 2022 pentru dezvoltarea chimiei click și bio-ortogonale
4
2
