Mai mulți scriitori recomandă câteva cărți care i-ar ajuta pe români să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în Rusia, cum este Putin, care sunt rădăcinile conflictului cu Ucraina și multe alte teme de context pentru zilele acestea.
Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în feed-ul de Facebook a început să-mi apară o reclamă „targetată” pentru cartea „Porțile Europei. O istorie a Ucrainei”, apărută la Editura Trei. Acesta a fost publicată în traducere în limba română în 2018 (în original a apărut în 2015) și are următoarea descriere:
„De câţiva ani, Ucraina este prinsă într-o confruntare aprigă cu Rusia pentru a-şi prezerva integritatea teritorială şi independenţa politică. Dar conflictul de azi nu este decât cel mai recent episod dintr-o lungă şi zbuciumată istorie.
În Porţile Europei, reputatul istoric Serhii Plokhy argumentează că pentru a înţelege prezentul, dar şi viitorul Ucrainei, este necesar să ne întoarcem privirile spre trecut şi să îi examinăm devenirea istorică. Survolul său în timp, ce îmbrăţişează mai bine de un mileniu de istorie, are ca punct de plecare scrierile lui Herodot şi punct-terminus căderea Uniunii Sovietice şi actualul conflict ruso-ucrainean.”
Cum eram interesat de subiect, mai ales că recent văzusem și documentarul „Winter on Fire” care apăruse în trending pe Netflix, din cauza invaziei Ucrainei, și care este despre „Euromaidan”, revoluția ucraineană din 2013-2014. În momentul de față poate fi văzut la liber pe YouTube.
M-am gândit că nu sunt singurul care ar vrea să citească mai multe despre contextul care a dus la acest război, despre acest sinistru personaj care este Vladimir Putin și relația Ucraina - Rusia, în general. Așa că am rugat mai mulți scriitori să recomande câteva cărți care să facă un pic de lumină pe aceste subiecte.
„Armand Goșu este, fără dubiu, cel mai informat român în ce privește problema rusă”
Scriitorul Radu Vancu mi-a indicat volumele lui Françoise Thom („Putin şi putinismul”, Humanitas 2021) și Armand Goșu („Rusia, o ecuaţie complicată”, Polirom 2021), pentru a înțelege mai bine ce este în mintea lui Putin. Iar pentru situația Ucrainei el sugerează cartea din 2017 a profesoarei de la Yale, Marci Shore, „The Ukrainian Night" (care n-a fost încă tradusă în română).
„Armand Goșu este, fără dubiu, cel mai informat român în ce privește problema rusă. „Rusia. O ecuație complicată” este, prin urmare, cea mai competentă prezentare a dosarului rusesc în limba română. Grație lui Armand Goșu, avem expertiză românească reală în cel mai complicat și mai distructiv dosar internațional al momentului.”, îmi mărturisește Radu Vancu.
Despre volumul lui Thom, scriitorul spune că după ce a scris despre limba de lemn în regimurile totalitare, și mai ales în cel comunist, Françoise Thom explică aici limba birocrației politice rusești contemporane - adică, bineînțeles, putinismul.
„Ea documentează astfel impecabil pulsiunea (auto)distructivă a Rusiei, pe care o vedem în zilele astea tradusă în acțiune politică și militară de o violență predictibilă, însă nu mai puțin șocantă și înspăimântătoare.”
Cartea lui Marci Shore e recomandată astfel de Radu Vancu: „După o serie de cărți despre comunismul est-european, de la cel polonez la cel românesc, Marci Shore și-a pus cunoașterea zonei (inclusiv lingvistică) în slujba documentării Maidanului ucrainean. A citit documentele de presă și cele istorice, a mers în Ucraina, a vorbit cu participanții direcți, de la politicieni la oamenii din stradă, de la militari la victime. A rezultat o carte care e deopotrivă istorie academică și istorie orală, edificatoare ca puține altele, documentând cu expertiză de istoric superlativ spiritul viu și eurofil al Ucrainei de azi.”
Radu Paraschivescu îmi indică și el volumele lui Goşu și Thom, dar pentru a pune mai mult context în jurul acțiunilor lui Putin el sugerează ca lectură și cartea lui Mark Galeotti - „Hai să vorbim despre Putin (ce nu înţelege Occidentul)”, Humanitas 2021.
Andrei Ruse este scriitor și fondatorul editurii Hyperliteratura. Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă între Rusia și Ucraina acum, el recomandă câteva romane care n-au legătură directă cu Putin sau cu anii în care acesta a fost președintele Rusiei, ci mai mult cu istoria acestei țări și cu șirul de evenimente din timpul sau de după Al Doilea Război Mondial, care au dus la formarea societății ruse așa cum este ea astăzi.
„Boris Pasternak – „Doctor Jivago”, un roman interzis inițial în URSS, publicat în Italia în 1957 și premiat cu Nobel următorul an (lucru care a înfuriat sovieticii), relatează viața medicului și poetului Iuri Jivago în plină schimbare a societății ruse (de la Revoluție, război civil și războaiele mondiale).
Ar mai fi și Anița Nandriș – „Douăzeci de ani în Siberia”, povestea reală a unei femei din Bucovina, deportată împreună cu copiii ei în Gulagul sovietic, o carte de-a dreptul cutremurătoare și emoționantă, care te va face nu doar să înțelegi dramele istoriei, ci și să le simți.
Mihail Bulgakov – „Maestrul și Margareta”, e un roman care poate nu e neapărat potrivit contextului actual, dar e o capodoperă care cuprinde esența forței literaturii ruse (una dintre cărțile mele preferate din lume), povestea venirii diavolului pe pământ. Svetlana Aleksievici – „Războiul nu are chip de femeie”, reprezintă mărturii ale femeilor sovietice care au fost trimise pe front în al Doilea Război Mondial.”
„Rusia lui Putin” și „Doar adevărul”, de Anna Politkovskaia
Mitoș Micleușanu susține că o lectură importantă în aceste zile ar fi „Ziua Oprichnikului”, romanul lui Vladimir Sorokin, apărut în limba română la editura Curtea Veche.
„Este o carte vizionară despre ce se întâmplă acum și ce urmează să se întâmple în Rusia. Asta la capitolul ficțiune.” La capitolul non-ficțiune, Mitoș spune că foarte importante sunt cărțile Annei Politkovskaia, despre Putin și crimele lui. De altfel, jurnalista de la Novaya Gazeta a fost asasinată în fața locuinței sale chiar de ziua lui Putin. „Rusia lui Putin” și „Doar adevărul” au fost traduse în limba română la editura Meteor Press.
De asemenea, Mitoș mai recomandă și lucrările lui Mark Solonin, istoricul militar rus, autor al mai multor cărți despre al Doilea Război Mondial, în care demolează vechile mituri ale propagandei comuniste, cum e cel al imperiului stalinist „liniștit, pașnic și aproape neînarmat”.
Despre acestea (de exemplu „Butoiul şi cercurile. 22 iunie 1941 sau când a început Marele Război pentru Apărarea Patriei”, tradusă la editura Polirom), Mitoș spune că le recomandă pentru a înțelege mai bine aspectele istorice, psihologice, a modului de a acționa caracteristic pentru ruși: „A felului în care teroarea a fost folosită mereu pentru a forța limitele și pentru a obține ce și-au propus, sacrificând deopotrivă, intern și extern, din nou, pentru a „convinge” că nu vor ceda și că sunt capabili mai degrabă să distrugă totul decât să dea înapoi.
Însă, acest mod este doar o strategie, care a funcționat de suficiente ori, încât să apeleze la ea sistematic. În fond, trebuie să înțelegem că rușii nu sunt sinucigași, chiar dacă merg până în pânzele albe în agresiuni concrete, au și ei instincte de conservare. Se folosesc de șantaj și amenințări gonflate, pentru a testa, pentru a destabiliza, pentru a împinge „adversarii” înapoi.”
În încheiere, mai facem o recomandare de lectură interesantă: „Footprints on the Road” de Valerii Markus, scriitor, blogger, vlogger și soldat ucrainean, care acum luptă împotriva invadatorilor ruși. Cartea lui este despre experiența personală din prima parte a războiului, cea din 2014. Acum el este din nou pe front, iar zilele trecute a postat și un mesaj viral pe pagina sa de Facebook, care sună cam așa:
„Volodimir Zelenski, sănătate îți doresc! Vi se adresează Valerii Markus, veteran ucrainean și deja din nou militar în ZSU (n.r. Forțele Terestre). Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință pentru modul în care Ucraina a acționat sub comanda dumneavoastră, de la invazia pe scară largă a Rusiei. Ați acționat cu demnitate.
Înainte am crezut că sunteți slab, dar sunt fericit că am greșit și îmi cer scuze sincer. Ca să trec la subiect, am o rugăminte la dumneavoastră. În 2014, țara noastră a trecut printr-o revoltă națională fără precedent, în urma căreia părea posibil să construiești orice, să faci orice reformă, să lași inamicul în urmă, dar tot acel potențial a fost f*****t de puterea de atunci.
Mii de ucraineni și-au dat viața pentru această șansă, inclusiv oameni care mi-au fost apropiați. Mi s-a părut că se vor întâmpla mai multe în viața mea, dar ne-am pierdut șansa. Așa credeam până pe 24 februarie. Ceea ce se întâmplă cu ucrainenii astăzi este imposibil de descris. Astăzi putem face totul din nou și chiar mai mult.
Întreaga lume se uită la noi cu emoție. Noi am dat Rusiei așa un f**ai de care nu vor scăpa zeci de ani. Rugămintea mea pentru dumneavoastră, nu risipiți potențialul ucrainenilor de astăzi, așa cum s-a făcut deja o dată. Suntem gata să ucidem pentru casele noastre distruse, pentru prietenii omorâți, pentru încercarea de a ne lua libertatea și dreptul de a fi ucraineni. Profitați de furia noastră! Folosiți-o și direcționați-o spre construcția unei noi Ucraine, care va provoca frică în rândul dușmanilor și respect în fața prietenilor.
O nouă Ucraină în care oamenii vor dori să trăiască și să fie ucraineni. (...) Avem șansa să ne vindecăm țara în sfârșit de o rană deschisă pe corpul ei, care ne chinuie de nouă ani și care a luat viața a mii dintre noi cei mai vrednici. Mitul puterii lor și-a rupt dinții în noi în fața întregii lumi. Am distrus mitul rusesc. După cinci ani de la eliberare, sunt din nou pe front, în prima linie, și cu odihnă deplină declar că sunt gata să-mi risc viața pentru a încerca să-mi eliberez țara de sub ocupație, să întorc Crimeea și Donbas sub controlul intern al Ucrainei (...)
5
0
