Solstițiul de iarnă 2021 are loc astăzi, 21 decembrie, la ora 17.59. Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. De astăzi, ziua începe să crească, iar noaptea se scurtează. Solstițiu înseamnă "soare nemișcat". Pentru păgâni aceasta era noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Cea mai veche referință scrisă despre solstițiu a fost găsită în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ținea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.
De solstițiu, celții țineau ospețe uriașe cu mâncare, băutură și focuri întreținute prin arderea multor trunchiuri de copac
Multe dintre popoarele precreștine aveau sărbători în perioada solstițiului de iarnă și cu siguranță că frigul și întunericul (mai ales că nu exista lumină artificială modernă) le afecta moralul. De aceea, faptul că ziua va începe să se lungească provoca o stare de sărbătoare cu mâncare, băutură, cu focuri uriașe și diverse incantații, toate acestea făcându-i pe oameni să uite de frigul de afară și de monotonia zilelor scurte.
Popoarele din vechime celebrau în special soarele, iar succesiunea anotimpurilor era extraordinar de importantă pentru ei, fiindcă de ele depindea viața lor (momentul recoltelor, de exemplu). Oamenii din nord credeau că Soarele este o roată care schimbă anotimpurile.
Celții țineau ospețe uriașe cu mâncare, băutură și focuri întreținute prin arderea multor trunchiuri de copac, în cinstea faptului că zilele începeau să devină tot mai lungi, după Solstițiu. Preoții celților, druizii, credeau că vâscul îi va proteja pe oameni de rele și de elementele ostile ale naturii precum tunetul și fulgerul. Inamicii se întâlneau sub vâsc pentru a face pace. Druizii tăiau vâscul din stejari, copaci considerați sacri și simboluri ale vieții. Vâscul era important și pentru vikingi. Popoarele germanice, de la cele care au trăit pe vremea romanilor, până la vikingi, îl venerau pe zeul Odin, de la care vine și numele zilei de miercuri în engleză (Wednesday, de la vechiul Wōdnesdæg, ziua lui Odin).
Solstițiile și echinocțiile erau pentru oamenii din vechime, lipsiți de instrumente moderne, un fel de ”markeri” astronomici care le indicau perioadele în care trebuie să facă plantări sau recoltări. Fiind momente extrem de importante, meritau marcate prin sărbători care, măcar câteva zile, dădeau iluzia unei vieți mai bune.
În emisfera sudică a Pământului, azi începe vara astronomică
Din punct de vedere astronomic, solstițiul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, arată Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Obiceiuri vechi legate de solstițiul de iarnă
Tradiția spune că este bine ca prima persoană care îți intră în casă după solstițiul de iarnă să fie bărbat, pentru a te bucura de protecție și noroc în tot anul ce urmează să vină, potrivit Libertatea.
- În seara de solstițiu se spune că este bine să aprinzi o candelă sau o lumânare pe care să o lași până dimineața.
- Pentru că odată cu solstițiul de iarnă se deschid cerurile și străfundurile, se spune că acum se bate binele cu răul.
- În urmă cu sute de ani, de solstițiul de iarnă, oamenii obișnuiau să sacrifice animalele, dar mai târziu, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care ulterior era ars.
- Se spune că nu este bine să stai singur în casă, ci este indicat să îți petreci ziua în compania persoanelor dragi, pentru a nu rămâne singur până la următorul solstițiu (pe pandemie, mai dificil, e drept)
- Este bine să dai de pomană în această zi copiilor și oamenilor nevoiași. În trecut, se împărțeau frunze de laur și smochine, iar mai târziu turta dulce a devenit cel mai îndrăgit produs.
- Solstițiul de iarnă 2021 este o zi bună pentru a face o analiză a timpului trecut din acest an și a rezultatelor pe care le-ai obținut.
