Acul de aur și ochii Glorianei, noul roman al lui Radu Paraschivescu, va fi lansat live online joi, 27 mai, pe pagina de Facebook Humanitas

de     HotNews.ro
Miercuri, 26 mai 2021, 18:27 Actualitate | Cultură


Acul de aur si ochii Glorianei
Foto: Humanitas

Joi, 27 mai, ora 19.30, vă invităm la o întâlnire online & live cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea despre Acul de aur și ochii Glorianei, un roman de aventuri din Italia sfârşitului de secol XVI, o poveste care porneşte din inima Umbriei şi se ramifică spre Roma şi Londra, spre urzelile palatului papal de la Quirinale şi tronul Angliei elisabetane.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook Humanitas si pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrările video și audio vor fi ulterior disponibile pe canalele YouTube Humanitas și SoundCloud Humanitas.

c i t e ș t e c â t e v a p a g i n i

•„Acul de aur și ochii Glorianei trebuia să deschidă o carte de povestiri. Numai că – am aflat și eu – socoteala din minte nu se potrivește cu cea din timpul scrisului. Și al cercetării – căci, da, a fost nevoie să consult diverse surse și documente privind istoria de altădată a Umbriei și a Angliei elisabetane. Pe măsură ce ramificam trama și descopeream întâmplări și amănunte care meritau luate în calcul, îmi dădeam seama că rama unei povestiri ar fi prea îngustă pentru aventura lui Cesare Scacchi și a celor din jurul lui, fie ei umbrieni, romani, francezi sau englezi. Fie ei măcelari, diplomați, mesageri, amante, interpreți, medici, curteni, papi sau regine. Era nevoie de mai mult. Era nevoie de un roman. Cu atât mai mult cu cât mi se făcuse dor de scris un roman, mai cu seamă că de la ultimul se împlinesc mâine-poimâine nouă ani.“ — RADU PARASCHIVESCU • RADU PARASCHIVESCU





Acul de aur și ochii Glorianei

Roman

Humanitas 2021

Acul de aur și ochii Glorianei este un roman de aventuri şi un posibil argument în sprijinul ideii că istoria constă într-o suită de versiuni. Suntem la sfârşitul secolului XVI, când lumea îşi păstrează relieful moştenit din alte vremuri: înşelătorii şi alianţe, cuceriri şi conspiraţii, excese şi duşmănii. Răzbunarea e monedă forte, iar trădarea, un tic fără frontiere. Pe scaunul papal de la Quirinale stă Clement VIII, în timp ce tronul Angliei e ocupat de Elisabeta I. Departe de ei, într-un sat ascuns în pădurile Umbriei, fraţii Durante şi Cesare Scacchi nu bănuiesc ce le rezervă destinul. Dacă Fulvia, ghicitoarea din ţinut, le-ar spune că vor ajunge oculişti reputaţi, i-ar râde în nas sau ar crede-o nebună. Şi totuşi, chiar asta se întâmplă. Destinul e atât de pus pe şotii, încât Durante Scacchi, fratele cel mare, devine medicul personal al papei. În ce-l priveşte pe Cesare, fratele cel mic, el e escortat la Londra, unde trebuie s-o opereze de cataractă pe Gloriana, aşa cum îi spun supuşii reginei Elisabeta. Din Val Castoriana la Roma şi de acolo la Londra, cu o incursiune prin Normandia, fraţii Scacchi scriu o cronică plină de neprevăzut, în care sublimul şi oroarea trăiesc împreună.

Însă Acul de aur și ochii Glorianei nu e doar o poveste despre ciumă şi pedeapsă, în care trebuie să-i dăm lui Cesare ce e al lui Cesare. Romanul lui Radu Paraschivescu, în care se insinuează Richard Burbage sau umbrele lui Ann de Boleyn, William Shakespeare şi Caravaggio, e poate în primul rând un omagiu adus ochiului, vederii şi culorilor.

Fragment

Oaspeţi de departe

Cu timpul, vestea despre priceperea lui Durante se împrăştie dincolo de Quirinale, de Roma şi chiar de Italia. Pe străzile care urcau spre palat începură să se ivească trăsuri din care coborau necunoscuţi de neam înalt şi care nu erau de‑ai locului. Primul dintre ei fu un anume Geoffroy de Vignéron, pe care, spre bucuria lui Durante, îl necăjea ochiul drept, nicidecum fierea, şalele sau stomacul. Nu uitase ce vorbise cu Michele Fioravanti, aşa că, înainte să cerceteze ochiul bolnav al francezului, Scacchi se duse la palat să ceară voie. Primi încuviinţarea atât de repede, încât puse totul pe seama toanelor bune în care se găsea Sfântul Părinte. Abia la multe zile după ce‑l îngriji pe francez şi‑l sfătui ce să facă odată întors acasă, îşi dădu seama de ce se arătase Clement atât de mărinimos. Nobilul venit în taină la Roma era bun prieten cu cardinalul Arnot d’Ossat, nimeni altul decât ajutorul Sfântului Părinte în încercarea lungă şi anevoioasă de a‑l aduce pe Henric IV la sânul Bisericii Catolice. Bearnezul se învoise să i se închine serenisimului cam cu trei ani înainte să ajungă Durante Scacchi la Roma. Şi nu trecuse mult de când împăcarea lui Henric cu papa pusese capăt războiului care făcuse prăpăd printre francezi vreme de treizeci de ani, răpindu‑i dintre cei vii, printre alţii, pe cardinalul Charles de Guise al Lorenei şi pe însuşi Henric III, înaintaşul Bearnezului.

Trăsurile urcau tot mai des spre Via Alta Semita şi se opreau aproape de casa doctorului din Umbria. Iar Durante se bucura să le fie de folos celor care îşi căutau leacul la el şi să lungească, ori de câte ori avea prilejul, pomelnicul latinesc din catastif. Musafirii veneau şi plecau, neştiind că bolile lor îl ajutau pe Durante să umple filă după filă cu scrisul lui îngrijit. La unii vindecarea se făcea cu greutate, la alţii nu. Pentru unii Durante ştia leacul din clipa când îi vedea, pentru alţii era nevoie de iscodiri care nu erau primite mereu cu bunăvoinţă şi răbdare.

Era bine totuşi că plictiseala de care Durante Scacchi se temuse atât de mult când îşi începuse şederea în casa de pe Via Alta Semita nu‑i mai umbrea zilele şi nu‑l mai făcea să se simtă ca un ostatic nefolositor.

Un mai neguros şi spălat de ploi se târa spre vară când lui Durante îi călcară pragul trei oaspeţi în mai puţin de o săptămână, ceea ce‑i aduse Carlettei alte griji pe cap. Pe primul dintre ei îl întâmpină cu braţele deschise şi cu o bucurie rareori văzută pe chipul lui îndeobşte gânditor. Ceilalţi doi, în schimb, îl lăsară fără glas.

De când îl văzuse ultima dată, Cesare Scacchi se îngrăşase puţin, iar părul i se rărise. Mersul îi era la fel de hotărât, dar ceva în ochii lui îi dădu de veste lui Durante că în viaţa fratelui mai mic se schimbaseră şi alte lucruri. Nu apucă să întrebe ce anume, fiindcă mezinul părea să‑i fi citit gândurile.

— M‑am însurat, îi spuse el de parcă ar fi fost cine ştie ce ispravă.

Durante îl privi ţintă câteva clipe. Ar fi vrut să clatine din cap, dar se stăpâni.

— Ai stat ce‑ai stat departe de văduvă, dar…

— Nu cu Carmela.

— Nu? făcu Durante şi râse silit. Cum aşa? A mai murit vreun bărbat cu nevastă arzuie în Preci? Dacă nu mi‑ar fi zis alţii de povestea cu ursul, aş fi jurat că tu i‑ai venit de hac lui Lino Cosenti.

— M‑am schimbat, frate, murmură Cesare. Sunt altfel decât mă ştiai. M‑am aşezat, mi‑am găsit rostul şi liniştea.

— Bravo, mă bucur pentru tine. Chiar mă bucur. Şi cine‑i fericita?

— Sofia. Verişoara Carmelei.

— Tot pe‑acolo, bombăni Durante chiar când Carletta îi pofti la masă.

Văzu cu ochii minţii trupul zvelt al Sofiei şi îşi aminti fugar de ziua când îşi însoţise verişoara din Preci care nu mai vedea bine la casa celor doi fraţi. Surâse ca pentru sine şi întrebă mai mult ca să nu tacă:

— Păi şi Carmela? N‑a sărit să vă scoată ochii?

Cesare răspunse după două‑trei clipe de tăcere:

— Carmela a murit.

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publică nişte cărţi de „Râsul lumii“. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aștept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoare și alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului și a cercetării (Humanitas, 2017), Două mături stau de vorbă. Scene românești (Humanitas, 2018), Orice om îi este teamă (Humanitas, 2018), În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care mută norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020).

ACUL DE AUR ȘI OCHII GLORIANEI
Editura Humanitas, 2021
Format 13x20 cm, 312 pagini







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















894 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Preci (Miercuri, 26 mai 2021, 19:52)

    seb_h [utilizator]

    o comuna puternic lovita de cutremure.
    Daca vreti sa mergetzi in Umbria, va sugerez 2 baze ushor accesibile din Roma: Spoletto shi Foligno.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by