Boboteaza sau Iordanul sarbatorita pe 6 ianuarie marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de forte malefice. De Boboteaza se sfintesc toate apele, iar conform obiceiurilor crestinesti preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
In afara de ritualul de scufundare a crucii in apa, romanii au adaugat numeroase practici de purificare: stropirea cu agheasma in casa, spalatul sau scufundarea rituala in apa raurilor sau lacurilor, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si anexelor gospodaresti. Ca alimente rituale de boboteaza sunt specifice piftia si graul fiert.
Ajunul Bobotezei este serbat asemanator cu ajunul Craciunului. Masa traditionala din ajunul Bobotezei trebuie sa contina douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Potrivit credintei populare, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Ajunul Bobotezei era socotit, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice.
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Slujba de Boboteaza se tine in preajma unei surse de apa, o fantana sau in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa enoriasii.
Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare participant la slujba isi ia apa sfintita pentru acasa. Oamenii sfintesc cu agheasma interiorul casei si acareturile: sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada.
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.
In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.
