Vineri, 15 aprilie, ora 18.30, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unui eveniment dedicat volumului „Sirena şi alte povestiri“ de Giuseppe Tomasi di Lampedusa, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“, la Editura Humanitas Fiction. Evenimentul va fi organizat în cadrul „Serilor Italiene“ şi se va bucura de participarea Irinei Margareta Nistor, filolog şi critic de film, a lui Teodor Baconschi, scriitor şi publicist, şi a lui Vlad Russo, senior editor Humanitas.
Fragmentele de amintiri din copilărie şi cele trei povestiri publicate în acest volum, dintre care „Sirena“ considerată o capodoperă vor face obiectul dezbaterii cu titlul „Împrejurilmile Capodoperei“.
În ultimii săi doi ani de viaţă, pe lânga romanul „Ghepardul“, Lampedusa a scris „o opera secundă“, aparută în volum postum, în 1961: însemnările din „Amintiri din copilărie“, sursa a celor mai multe detalii despre viaţa autorului, şi trei povestiri: „Bucuria şi legea“, „Sirena“ şi „Pisoiaşii orbi“, care atesta pasiunea pentru lectură şi meditaţie care l-a însoţit întreaga viaţă, melancolica dispoziţie din copilărie către singuratate şi darul ieşit din comun al observaţiei. „Gheara leului“ se vede limpede din aceste pasionante ficţiuni de mai mici dimensiuni: o plonjare fără ezitări în profunzimea societăţii italiene, personaje creionate în trăsături sigure, alternanţa situaţiilor dramatice şi groteşti, a celor fantastice şi a celor realiste, descrieri de natură răspunzând tainic frământărilor sufleteşti.
„Mulţi scriitori au considerat opera lui Tomasi di Lampedusa un moment important în formarea lor. Au subliniat cum, pornind de la Proust, el a pus pe primul plan viziunea subiectivă în defavoarea adevărului. Lampedusa, fără scrupule, cu plăcere şi bucurie, transformă istoria într-o poveste personală. În acest context, Amintirile din copilărie, ca laborator al amintirilor, reprezintă o etapă fundamentală. Viaţa poate fi fericită în manieră responsabilă, chiar daca este melancolică. Amintirile, cu caracterul lor de însemnări, sugerează recuperarea istoriei prin scoaterea la suprafaţă a unor semne indelebile.“ – Gioacchino Lanza Tomasi
Despre GIUSEPPE TOMASI, duce de Palma și principe de LAMPEDUSA, născut în 1896 la Palermo, fiul său adoptiv, Gioacchino Lanza Tomasi, mărturisea că era un „om al tainelor“. Că a fost și a rămas așa se poate vedea din faptul că nici azi, la aproape șase decenii de la moartea sa, biografii nu cunosc din viața aristocratului sicilian decât foarte puține lucruri. În timpul Primului Război Mondial a luptat ca ofițer de artilerie în armata italiană, a fost luat prizonier, a evadat și sa întors din Ungaria în Italia pe jos. S-a căsătorit în 1932 cu baroneasa Alessandra Wolff Stomersee. Nesuportând guvernarea lui Mussolini, a trăit lungi perioade în străinătate, iar după război a revenit la Palermo. În 1955 a început să scrie „Ghepardul“, al cărui plan îl avea în minte de mulți ani. A murit la Roma în 1957, înainte de publicarea romanului ( „Il Gattopardo“ Feltrinelli, 1958; Humanitas Fiction, 2011), considerat unul dintre cele mai importante din literatura secolului XX. Printre scrierile sale postume se numără: „Sirena şi alte povestiri“ („I Racconti“, 1961; Humanitas Fiction, 2016), „Lezioni su Stendhal“ (1977), „In vito alle Lettere francesi del Cinquecento“ (1979), „Letteratura inglese“, 2 vol. (1990–1991), „Călător prin Europa. Epistolar 1925–1930“ („Viaggio in Europa. Epistolario 1925–1930“, 2006; Humanitas, 2016).
„Serile Italiene“ sunt realizate în parteneriat cu Cercul de Studii Interdisciplinare a Studenţilor italienişti şi catedra de Limbă şi Literatură Italiană, a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.
Accesul la eveniment se face pe baza unei rezervări la numărul de telefon 021.311.40.01 sau pe adresa de e-mail cismigiu@humanitas.ro în limita celor 100 de locuri disponibile, până în data de 15 aprilie, ora 18.00.
