Vernisajul expoziției "Reshaping Memory - O putere, două puteri și mai multe frici: influența propagandei." a artistului Ramon Sadîc va avea loc vineri 8 aprilie 2016, ora 18.00 la Galeria Tipografia din București, informeaza comunicatul remis Hotnews.ro.
În lucrările din această expoziție, Ramon Sadîc dă la o parte, pe rând, “straturile mesajelor de propagandă - întâi de stânga, apoi de dreapta, apoi iar de stânga... până când stânga și dreapta se amalgamează devenind un rău imposibil de descifrat, dar a cărui prezență este resimțită ca o amenințare continuă.” - se arată în textul curatorial "Rambo, propaganda politică și arta vizuală a povestirii" de Mirela Ivanciu.
Expoziția va putea fi vizitată de luni până vineri, între orele 10.00 - 14.00 la Galeria Tipografia, în incinta Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești, nr. 9. Expoziția face parte din circuitul programului "NAG#10: Noaptea Albă a Galeriilor, ediția 2016". Intrarea este libera.
Ramon SADÎC
Foto: Arhiva personala
Ramon Sadîc, artist vizual și activist - (n. 1975 la Constanța, RO) a studiat pictură la Universitatea de Arte "Luceafărul" din Bucuresti (2002). În contextul actualei expoziții "Reshaping Memory" de la Galeria Tipografia (08 apr. - 25 apr. 2016) merită menționat faptul că a primit cravata roșie de pionier în anul 1985.
Artist și activist implicat social, colaborează în mod curent cu ONG-urile cele mai active în direcțiile: citizenship, activism civic, implicare și egalitate socială, dreptul la memorie. Neafiliat politic și a-partid, Ramon Sadîc aduce în planul reprezentărilor vizuale ideile umaniste contemporane și controversele din jurul acestora.
Este autorul câtorva dinte cele mai spectaculoase stencil-uri din București, ceea ce l-a făcut să fie asociat cu genul street-art; lucrările sale variază de la instalații complexe cu mesaj social și tematică politică, la picturi elaborate - adevărate incursiuni în limbajul școlilor cele mai reprezentative ale genului sau la tag-uri cele mai simple, ca niște comentarii puternic amprentate estetic și spray-ate sau lipite (stickers) in situ în context urban. Unele dintre cele mai bine cotate expoziții solo si de grup la care a participat sunt: Memory Repair cu Claudiu Crăciun la Tempoart Gallery (2013); Work in Progress la Garajul Ciclop, curatori Alina Bucur si Iustin Moldovan (2013); Hardfolkcore la Atelier 030202, curator Alexandru Bounegru (2012), SuperEmbrio la MORA Gallery (2010), iar în 2008 partcipă în proiectul “I Love Bucharest” - intervenții vizuale în spațiul public al metroului bucureștean.
Mirela IVANCIU
Foto: Arhiva personala
Mirela Ivanciu, curator și artist - (n. 1970 in Sinaia, RO) a studiat sculptură la Jan van Eyck Academy, Olanda (între 1998-2000) şi s-a specializat apoi în fotografie, medii alternative şi teorie la State University of New York (SUNY) at Buffalo, SUA (2000-2002).
Principalele teme ale lucrărilor sale au fost cele ale impermanenţei şi dragostei şi a relaţiei dintre lumea artistică şi cotidian. A expus internațional în special în Olanda, USA și China. A lucrat cu o varietate de medii și tehnici, genul său favorit fiind lucrările site-specific care presupun includerea luminii ca mediu. „Am trecut de la practica la teorie pentru că m-am străduit să înțeleg trecerea de la artă modernă la cea contemporană prin toate mijloacele accesibile; consider și acum că nu o poți înțelege fărăinstrumentele teoretice necesare. De altfel lucrez alternativ, atât în practică cât și în teorie; pentru mine sunt complementare: practica îmi dă posibilitatea de a mă exprima liber, în timp ce teoria mă ajută să clarific și sintetizez.” povestește Mirela Ivanciu.
Între 2007-2014 a lucrat în Departamentul de Documentare și Departamentul de Educație a Muzeului Național de Artă Contemporană. „La MNAC am fost implicată în proiecte de documentare privind patrimoniul românesc - cumva molipsită de entuziasmul domnului Oroveanu pentru monumente. Ceea ce însă mi-a plăcut cel mai mult a fost micul proiect educațional pe care l-am realizat împreună cu studenții de la Universitatea Națională de Arte și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu privind conștientizarea, păstrarea patrimoniului și intervenția în spațiul public.”
În prezent este în programul de doctorat al Universității Naționale de Arte din București, finalizând lucrarea cu tema Întâlnirea dintre arta contemporană și filozofia budistă- despre prezență în cotidian și problema interdependenței. „Preocuparea pentru budism nu a apărut într-un moment anume, ci printr-un proces de peste 10 ani prin care m-am apropiat din ce în ce mai mult de viziunea budistă asupra lumii, în care mi-am dat seama treptat că aceasta mi se potrivește cel mai bine.”
Curator al expoziției „Reshaping Memories” de artistul Ramon Sadîc, Mirela Ivanciu declară: „Am ales să colaborez cu Ramon în cadrul acestei expoziții pentru că, întâlnindu-ne și discutând, am citit printre cuvinte și lucrări onestitate și curaj, calități și valori absolut necesare mai ales atunci când artiștii abordează subiecte care țin de spațiul public.”
Mihai BURCEA
Foto: Arhiva personala
Mihai Burcea, istoric - (n. 1976, mun. Bucureşti), a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (2005) şi programul de masterat „România în secolul XX” desfăşurat în cadrul aceleiaşi universităţi (2007). A lucrat ca documentarist la Academia Caţavencu (2004 – mai 2006), redactor la Evenimentul Zilei (mai 2006 – martie 2007) şi expert la IICCMER (mai 2006 – apr. 2013). Împreună cu Marius Stan şi Mihail Bumbeş a publicat Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1948 – 1989). Aparatul central, vol. I (2009) şi vol. II (2011), Iaşi, Editura Polirom şi, alături de Ştefan Bosomitu a editat volumul Spectrele lui Dej, Iaşi, Editura Polirom, 2012. De asemenea, Burcea este autorul mai multor studii publicate în volume sau reviste de specialitate. Amintim aici câteva: Mihail Roller (1908 – 1958). O scurtă biografie, în colaborare cu Ştefan Bosomitu, în „Anuarul IICCMER”, vol. VII – 2012, Iaşi, Editura Polirom, 2013; Recuperarea memoriei interbrigadiştilor şi maquisarzilor români. Studiu de caz: Ion Călin (I şi II) în „Analele Universităţii Bucureşti. Ştiinţe politice”, anul XV, nr. 1/2013 şi nr. 2/2013; Constantin Istrate: biografia atipică a unui torţionar în România comunistă, în „Archiva Moldaviae”, nr. 6/2014; Judecarea comuniştilor în timpul războiului. Procesul lui Petre Gheorghe, în Adrian Cioroianu (editor)
„Comuniştii înainte de comunism. Procese şi condamnări ale ilegaliştilor din România”, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2014; Cariera unui fost agent NKVD în anii „puterii populare” din România: Simion Babenco (I) și (II), în „Arhivele Totalitarismului”, Anul XXIII, nr. 86-87, nr. 1-2/2015 și nr. 88-89, nr. 3-4/2015; Scrisori către cei de-acasă. Corespondența voluntarilor români din Brigăzile Internaționale, în „Studia Politica”, Vol. XV, Nr. 3/2015.n prezent este vicepreședinte al Asociației civice „Miliția Spirituală”, asistent cercetare și doctorand al Facultății de Istorie – Universitatea din Bucureşti.
