Cladirile de patrimoniu aflate in stare de colaps ar putea fi expropriate pentru cauza de utilitate publica, asa cum se intampla in cazul terenurilor pentru autostrazi, a declarat Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, intr-un interviu acordat HotNews.ro. Aceasta prevedere ar putea fi integrata in noul Cod al patrimoniului, un pachet legislativ care va aduce sanctiuni mai mari, dar si beneficii pentru proprietarii de monumente istorice. Documentul urmeaza sa fie pus in dezbatere publica in luna aprilie si aprobat de Guvern pana la finalul lunii noiembrie, apoi va ajunge in Parlament. In ceea ce priveste marile investitii in cultura, ministrul spune ca a gasit teren pentru noua sala de concerte - undeva in zona Piata Victoriei.
- Citeste mai jos partea I a interviului cu ministrul Culturii. Vom publica miercuri, 10 februarie, partea a II-a
Filmare si editare video: Balázs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon
Reporter: In ultimii 20 de ani, zeci de cladiri de patrimoniu au fost demolate sau lasate in paragina pentru a face loc unor cladiri mult mai inalte. Toate aceste lucruri s-au intamplat cu permisiunea Ministerului Culturii. Ce faceti pentru protejarea patrimoniului construit, ca asemenea lucruri sa nu se mai intample?
Vlad Alexandrescu: Legea 422/2001, legea monumentelor istorice, prevede ca "in vederea salvarii monumentelor de la distrugere si degradare poate fi initiata exproprierea pe cauza de utilitate publica". Au existat initiative in acest sens, insa trebuie sa mentionez ca legislatia in domeniu este incompleta si nu s-a aplicat niciodata aceasta masura pana acum. Stiti ca am numit un grup de lucru care a inceput proiectul unui nou Cod al patrimoniului national; este un proiect complex al Ministerului Culturii, care angajeaza foarte multi specialisti si care isi propune sa raspunda si la acest punct, adica la sanctiunile pe care statul trebuie sa le aplice in cazul in care constata ca proprietarii de monumente istorice nu respecta obligatia de patrimoniu pe care o au.
Reporter: Dar, concret, pana acum de ce nu au fost sanctionati acesti oamenii, dat fiind ca Legea 544/2001 prevede sanctiuni?
Vlad Alexandrescu: Da, dar din punct de vedere juridic exista dificultati sau o interpretare neunitara in ceea ce priveste legea actuala. Acesta este unul din motivele pentru care este necesara promovarea unui nou Cod al patrimoniului, ca sa nu existe niciun fel de dificultate in aplicarea acestor sanctiuni. Pe de alta parte, in abordarea Ministerului Culturii, suntem foarte sensibili la faptul ca trebuie si un program de asistare si incurajare a proprietarilor de imobile cu valoare istorica, ca ei sa poata financiar, logistic si administrativ sa intretina monumentul istoric. Este foarte important sa nu ii privim pe proprietarii de monumente istorice doar ca pe niste potentiali infractori, in cea mai buna parte sunt oameni foarte onorabili, oameni care si-au recuperat imobile, foarte multa vreme confiscate de stat, imobile de care ei au fost despartiti. Este vorba despre oameni in varsta, de oameni care si-au recuperat proprietatea si a ajuns la ei printr-un proces istoric extrem de complex, care este istoria recenta a Romaniei. Este deci foarte important ca acelasi Cod al patrimoniului sa reglementeze programe financiare si un sistem fiscal de incurajare a conservarii si a punerii in valoare a monumentelor istorice.
Reporter: Daca puteti detalia un pic despre ce facilitati este vorba - scutiri de impozite, imprumuturi speciale?
Vlad Alexandrescu: Este vorba despre un sistem intreg prin care proprietarului i se recunoaste de catre stat faptul ca imobilul pe care il detine in proprietate beneficiaza de un interes special al statului roman, spre deosebire de imobile care nu au acest statut. Spre exemplu, noul Cod Fiscal a eliminat scutirea fiscala generala care se dadea proprietarilor de monumente istorice si lasa la latitudinea administratiei locale de a-i scuti sau nu pe proprietarii de monumente istorice de la plata impozitului. Sigur, in general, orasul cred ca are interesul sa remarce ca intre miile, sutele de mii de case pe care le are in structura lui urbana, exista cateva monumente istorice si acestea ar trebui sa beneficieze de scutiri de taxe. Asta insa nu este un dat si, din pacate, probabil vor exista administratii publice locale care vor spune, uite, inca o sursa de venit, hai sa ii impozitam si pe astia. Dupa parerea mea, nu este chiar corect, fiindca proprietarul unui monument istoric primeste o obligatie de patrimoniu din partea Directiei Judetene de Cultura, pe care este obligat sa o inscrie ca sarcina in cartea funciara a imobilului si prin aceasta obligatie se angajeaza sa nu schimbe destinatia generala a cladirii, sa respecte forma ei, elementele artistice, materialele din care este construita - daca are un acoperis din sindrila sa nu il inlocuiasca cu unul de tabla, daca are ferestre de stejar sa nu puna termopan de plastic, sa lucreze cu firme agreate de autoritate, sa obtina un aviz in cazul in care vrea sa faca anumite modificari...
Reporter: Deci, noul Cod al patrimoniului va aduce atat beneficii proprietarilor de monumente, cat si sanctiuni. Cat de departe vor merge sanctiunile?
Vlad Alexandrescu: Sanctiunile trebuie sa prevada in anumite situatii inclusiv exproprierea, asa cum era in textul mai vechi, dar aceste sanctiuni trebuie delimitate foarte clar. Sigur, si proprietarii de monumente istorice se impart in mai multe categorii. Unii sunt persoane care provin din familiile celor care au cladit acele imobile sau le-au avut in proprietate o lunga perioada, inainte de regimul comunist. Altele sunt persoane/firme care au achizitionat drepturile litigioase si proprietatea a ajuns in mana unor promotori imobiliari. Acolo trebuie discutat altfel fiindca este vorba de alte interese economice.
Reporter: Exista o problema: cineva nu poate fi amendat de doua ori pentru acelasi lucru. Cum veti rezolva aceasta problema? Cat de mari trebuie sa fie amenzile ca ei sa simta si sa nu mai faca ce fac?
Vlad Alexandrescu: Acestea sunt discutii tehnice si este clar ca trebuie sa intre in orizontul celor care vor pregati textul noului Cod al patrimoniului.
Reporter: Cand vorbesc de patrimoniul construit, nu ma refer doar la cladirile monument istoric, ci si la imobile valoroase din zonele protejate, care in realitate nu au nici o protectie. Directia de Cultura Bucuresti a dat zeci de avize de demolare. Ce se poate face pentru a le proteja? Ce parghii are Ministerul pentru opri asemenea abuzuri si a repara ce s-a intamplat?
Vlad Alexandrescu: Stiti, aici am obtinut o modificare a Legii 422/2001 prin Ordonanta simpla, promovata la nivelul Guvernului, prin care am dat o mai mare importanta decizionala comisiilor de specialisti - sunt comisii care functioneaza la nivel de experti pe langa Ministerul Culturii - tocmai in ideea de a reduce puterea unui singur om, a ministrului, in luarea unor decizii unde poate fi supus unor presiuni din partea grupurilor imobiliare. Dar este necesar si vom da in curand un Ordin care sa clarifice competentele de avizare atunci cand este vorba de zone protejate.
Reporter: Acum avizele sunt date de Comisiile Zonale. Cine va aviza de acum incolo?
Vlad Alexandrescu: Este o chestiune de decizie si vrem sa luam cele mai bune decizii astfel incat sa aducem in atentia opiniei publice si a ONG-urilor, actorilor din mediul urban, si zonele protejate, nu numai monumentele istorice.
Reporter: Sedintele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si a Comisiilor Zonale nu sunt publice. De ce?
Vlad Alexandrescu: Sedintele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si a Comisiilor Zonale nu trebuie sa fie publice pentru ca sunt chiar momentul de deliberare. In orice comisie din lume, momentul de deliberare nu este public, dar deciziile comisiilor, procesele verbale redactate de comisie trebuie sa fie publice, trebuie urcate pe site-ul Ministerului Culturii si lucru acesta va constitui o prioritate pentru Ministerul Culturii fiindca aceste decizii trebuie motivate, cunoscute si trebuie asumate la nivelul tuturor celor care sunt interesati in ele.
Reporter: Cand vom avea un draft al Codului Patrimoniului? Ce noutati aduce el?
Vlad Alexandrescu: Exista deja nu un draft, ci, din pacate, mai multe drafturi. Cand am ajuns in Minister existau doua variante, se lucrase pe doua seturi independente. In privinta Codului patrimoniului, stiti ca a fost anuntat de acum 5 ani si a trecut de la ministru la ministru, exista niste drafturi, dar nu exista inca un text unitar, fiindca aceste drafturi au pornit de la idei diferite, de la locuri diferite, ca doua componente ale unui tunel care nu s-au unit la mijloc. Codul patrimoniului va fi un document legislativ foarte important care isi propune revizuirea si imbunatatirea tuturor legilor care privesc patrimoniul cultural in toate formele sale. Am numit o comisie de specialisti, circa 17-18 specialisti pe domenii diferite, a carei sarcina va fi eliberarea acestui proiect de Cod al patrimoniului, din care vrem sa lansam deja in dezbatere publica, din luna aprilie, unele bucati.
Va trebui sa lucram cu timpul astfel incat pana la sfarsitul mandatului acestui Guvern, in luna noiembrie 2016, sa putem sa trecem prin Guvern propunerea, astfel incat la depunerea mandatului, Guvernul sa poata lasa Parlamentului acest proiect de act normativ foarte important.
Reporter: Care ar fi schimbarile fundamentale?
Vlad Alexandrescu: Asta nu pot sa va anunt acum. Ordinul de numire a acestei comisii a fost semnat acum cateva zile. Avem prima sedinta a Comisiei in aceasta saptamana, sedinta la care voi merge si eu sa anunt liniile mari, apoi ramane ca specialistii sa decida.
Reporter: Pentru ca tot vorbim de protejarea patrimoniului construit, ce se intampla cu proiectul imobiliar de la Palatul Stirbei? Fostul ministru a dat deja un aviz pentru mall-ul si cladirea din spatele palatului. Ce poate face Ministerul in prezent, daca doreste sa faca ceva?
Vlad Alexandrescu: In aceasta chestiune sunt doua lucruri de semnalat. In primul rand, exista in curs o ancheta a DNA. Aici sunt implicate persoane care au dat avize. DNA a avansat mult in aceasta ancheta, in sensul in care a depasit faza de audieri preliminare si a publicat chiar pe site aceasta stire acum circa o luna. Ei au trimis in instanta dosarul. Dosarul vizeaza demolarea anexelor palatului Stirbei prin care s-a atentat si la pivintele care erau monumente istorice. Aceasta ancheta, care este de acum o actiune in instanta, vizeaza responsabili din Ministerul Culturii, unii care detineau functii de raspundere, nu cred ca este cazul sa dau nume.
Al doilea lucru este ca de la Ministerul Culturii a pornit un aviz catre acest PUZ. In momentul de fata, aprobarea sau nu a PUZ-ului se afla in competenta Primariei Capitalei care trebuie sa se pronunte, este libertatea si atributia lor sa se pronunte. Dar un eventual proiect imobiliar, construit langa Palatul Stirbei, trebuie sa se intoarca la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice pentru aviz (n.r. pentru faza autorizatiei de construire)si aici Comisia alcatuita din specialisti trebuie sa se pronunte daca in imediata vecinatate a palatului Stirbei se poate construi asa ceva. Eu nu ma pot pronunta ca ministru, este atributia Comisiei sa se pronunte. Mai mult, potrivit modificarii adoptate la Legea 422, ministrul are posibilitatea de a se opune in cazul in care Comisia admite acest proiect, iar daca comisia nu admite acest proiect, ministrul nu mai poate semna ordinul de avizare. Deci asta este noutatea, daca aceasta comisie de specialisti se opune, ministrul nu mai poate aviza proiectul.
Reporter: De cand sunteti ministru, ce sanctiuni a dat MC proprietarilor care si-au lasat cladirile monument istoric in paragina? Avem cateva exemple celebre - Visarion 8, Kiseleff 35-37- iar pana acum proprietarii nu au patit nimic, desi cladirile respective aproape au disparut.
Vlad Alexandrescu: Nu. Va spuneam mai devreme, sanctiuni nu s-au dat pana acum. Visarion 8 este o durere, nu stiu daca se mai poate face ceva, a mai ramas un zid din acea casa. Este constiinta vie a Ministerului Culturii inca de cand a aparut aceasta problema. Va reamintesc concertul dat de Alexandru Tomescu. Asta cred ca era in 2009 - 2008. Este un exemplu teribil de impresionant. Dar si Kiseleff 35-37, unde nu se poate face nimic fiindca este o proprietate privata.
Reporter: De ce nu expropriati aceste imobile - Kiseleff 35-37 inca nu este jos, se mai poate face ceva?
Vlad Alexandrescu: Nu este jos, cred ca acolo s-ar mai putea face ceva intr-un regim de interventie de urgenta, asa cum s-a facut la cladirile de alaturi.
Reporter: Aveti in vedere exproprierea si aici si la Hanul Solacolu?
Vlad Alexandrescu: Hanul Solacolu, din cate am fost informat, este sub niste litigii judiciare si trebuie clarificata natura acestor litigii. Acolo s-a inceput ceva, de aceea s-au si pus acele meshuri, dupa care acel ceva a fost oprit tocmai din cauza litigiilor. Chestiunea este complicata, trebuie discutata si cu Primaria Capitalei.
Reporter: Hanul Solacolu este intr-o stare precara si pe langa valoarea cladirii, este pericol public, in curand va cadea si va omori pe cineva. Pe acolo trece tramvaiul 21 si daca va cadea peste tramvai, care este plin de oameni, vom avea o tragedie. Cine este responsabil pentru situatia asta?
Vlad Alexandrescu: Da, este exact situatia pe care o avem la imobilele cu risc seismic ridicat. Practic, se pune problema protectiei civile a trecatorilor, a vecinilor, a celor care intra in magazinele invecinate. Eu cred ca nu putem sta cu bratele incrucisate nici in ceea ce priveste Hanul Solacolu nici in ceea ce priveste blocul Patria sau Cinema Studio. Sunt zone din centru Bucurestiului, centrul vechi sau pe bd. Magheru, nu putem sta cu bratele incrucisate. Este foarte important sa putem actiona si cred ca aici este nevoie de o schimbare de legislatie. Discutam si cu dl. ministru al Dezvoltarii Regionale, aici este foarte important sa schimbam optica. O idee pe care eu o promovez este sa tratam aceste situatii dupa modelul unei exproprieri pentru cauza de utilitate publica. De ce putem expropria acolo unde facem autostrazi, de pilda, prioritar, dam o justa despagubire proprietarilor si intram in posesia acelor terenuri, dar nu putem face acelasi lucru cand este vorba despre pericolul de prabusire al unor imobile in centrul Capitalei sau in centrul oraselor din tara, unde daca acest lucru s-ar intampla ar fi o catastrofa nationala?
Reporter: Exista o lege a fatadelor, unde Primaria poate sa faca lucrarile si sa isi recupereze banii de la proprietari, dar nu functioneaza. La Cluj au ajuns sa desprinda ornamentele istorice de pe cladiri ca sa nu cada in cap la lume.
Vlad Alexandrescu:Si am protestat. Legea fatadelor avanseaza. Am reusit sa introducem in legea fatadelor diverse modificari tocmai ca sa poata beneficia si obiectivele de patrimoniu de ea. Initial, aceasta lege nu a fost gandita si pentru cladirile de patrimoniu. Pe de alta parte, fiindca ati ridicat problema situatiei de la Cluj, am facut o circulara, a plecat cu semnatura mea catre toate Directiile de Cultura Judetene, prin care se clarifica exact competentele pe care le au in interventia asupra unor monumente, de categoria A si B. Adica, ca sa spunem foarte simplu, dar lucrurile sunt un pic mai complicate, la monumentele de clasa A, decizia se ia la CNMI, iar la monumentele de clasa B decizia ramane la Comisiile zonale, fiindca respectam descentralizarea si consideram ca ele sunt suficient de responsabile incat sa nu autorizeze modificari care sa denatureze forma cladirilor.
Reporter: Pentru ca tot vorbim despre zone protejate si de Legea fatadelor - foarte multe case vechi au fost imbracate in polistiren si astfel mutilate. Ce se intampla cu aceste cazuri?
Vlad Alexandrescu: Exista case, monumente istorice si zone protejate. Pe case noi nu ne putem pronunta fiindca nu avem nicio competenta. Pe zone protejate, pe monumente istorice, ne putem pronunta si aici este important, inclusiv la nivelul noului Cod al patrimoniului, sa prevedem aceste situatii pentru ca lumea deseori vrea sa plateasca mai putin la intretinere, sa fie mai cald in casa si atunci ignora partea publica a edificiului, partea istorica a edificiului, care da caracterul zonei.
Reporter: Bine, dar cineva a avizat aceste proiecte sau nu se avizeaza de Ministerul Culturii?
Vlad Alexandrescu: Cand este vorba despre monumente istorice, proiectele se avizeaza de Ministerul Culturii, pentru zone protejate, nu, sau putin. Depinde daca proiectul ajunge sau nu la Comisie.
Reporter: Banuiesc ca eu nu pot sa imi pun polistiren pe casa din zona protejata, sa o distrug, si nu vine nimeni sa ma intrebe ce fac?
Vlad Alexandrescu: Ma tem ca puteti sa faceti acest lucru, sau chiar daca nu puteti, il faceti, si poate sa treaca neobservat. Comisia nu are atributii de paza.
Reporter: Dar inspectia?
Vlad Alexandrescu: Inspectia vine daca este sesizata, dar unele cazuri trec ca o scrisoare la posta, fara sa fie observate si sa constituie obiectul unei reclamatii. Deci, aici, o mai buna sensibilizare a opiniei publice, oamenii sa fie atenti cum arata cartierul lor, care sunt trasaturile caracteristice ale zonelor protejate, si sa fie mai vigilenti fiindca este clar ca in anumite situatii cadrul legislativ este relaxat. Vom face ce putem sa il facem mai precis, dar aici este foarte importanta atitudinea si actiunea mediilor profesionale, a ONG-urilor, care au fost cainele de paza al patrimoniului national in ultimii ani. Ca ministru, sunt foarte recunoscator asociatiilor care au incercat sa faca ceva si au facut ceva, deseori au fost in instanta, au sustinut punctul de vedere al cetateanului in situatii in care Ministerul Culturii a fost destul de neglijent, daca nu chiar opac.
Reporter: Cum vi se pare bugetul pe care l-ati primit in 2016? Va ajunge pentru proiectele pe care le-ati anuntat?
Vlad Alexandrescu: Bugetul este cel pe care l-am putut cladi, pornind de la rigorile asumate de Guvernul Ciolos, tinta de deficit care stiti ca nu poate sa depaseasca 3%. Este un buget foarte mic - 0,1% din PIB, circa 700 milioane lei pentru tot Ministerul Culturii, care va amintesc ca are in subordine toate institutiile publice de cultura, cele care nu sunt la autoritatile publice locale, muzeele nationale, operele, teatrele nationale, Biblioteca nationala, diverse centre culturale, RADEF, salile de cinematograf si INP cu planul national de restaurare - cele 50 milioane lei. Este un buget foarte mic in comparatie cu bugetul pe care il aloca alte tari, in Franta si in alte tari din UE bugetul pentru cultura este de exemplu de 1% din PIB, de 10 ori mai mare ca la noi. Inainte sa vin eu era de 0,08 %, deci am obtinut o majorare cu 20%. Si aceasta cincime este obtinuta pe fonduri europene, bani care vor fi accesati doar in masura in care convingem autoritatile de la Bruxelles de buna intocmire a unor proiecte.
De la asta am pornit, astia sunt banii, cu ei incercam sa facem ce am promis. Din ceea ce au am anuntat si asumat ca obiective, pe mandatul meu, imi ajung. Evident ca vom incerca sa mai negociem la rectificarile bugetare fiindca este nevoie de bani pentru proiecte, dar o eventuala rectificare va fi gandita doar in raport cu proiectele intr-adevar prioritare, care merita sa primeasca niste bani si nu va veni ca o cerere, mai dati-ne si noua niste bani ca si asa sunt acolo.
Reporter: Ati anuntat recent ca Ministerul Culturii va lua in 2016 un credit de la BERD pentru construirea in Bucuresti a unei sali de concerte cu o capacitate de maximum 2.400 de locuri (investitie estimata la 55 milioane euro), restaurarea Muzeului National de Istorie (90 milioane de euro), a cladirii Teatrului National "Lucian Blaga" din Cluj Napoca (circa 20 milioane de euro), restaurarea Muzeului National al Taranului Roman, a Muzeului National "George Enescu" si a Muzeului Kalinderu. Ati inceput negocierile cu BERD? Despre ce suma este vorba?
Vlad Alexandrescu: Da, dar nu este vorba de BERD, este vorba de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei - BDCE care este un partener de lunga durata al Guvernului de la Bucuresti, in sensul in care acest imprumut ar fi al treilea deviz cadru de impumut. Au mai existat doua care au permis consolidarea si restaurarea unor cladiri importante din Romania - Palatul Culturii din Iasi pe care il vom redeschide in luna aprilie, Muzeul Colectiilor de Arta din Bucuresti, Teatrul National Caragiale, Biblioteca Nationala a Romaniei, ca sa dau doar cateva exemple. Primul efect al colaborarii dintre Guvern si BDCE s-a vazut in 2007 cand banca a acordat un imprumut de 194 milioane euro pentru implementarea a doua mari programe ce cuprind un numar de 21 de obiective la nivelul tarii, toate fiind cladiri monument istoric sau cladiri de maxima relevanta aflate in folosinta unor importante institutii de cultura. In acest program dorim sa ne inscriem.
Valoarea imprumutului depinde de proiectele pentru fiecare obiectiv. De plida, pentru MNIR, pentru care stiti ca acum cateva zile am lansat un concurs international de solutii de arhitectura pentru reabilitarea, consolidarea si extinderea cladirii, el va fi de 90 milioane euro fara TVA, niste lucrari care vor dura cativa ani si vor permite un nou concept al istoriei nationale a Romaniei, tocmai pentru a ne desparti de vechiul concept. Stiti ca MNIR a fost deschis in vechiul Palat al Postelor, in 1970, si a fost unul dintre principalele instrumente de propaganda ale national-comunismului in perioada Ceausescu, perioada in care istoria Romaniei era gandita in anumit fel, am invatat-o cand eram mici, in manuale, si intr-o anumita masura unele elemente s-au mai perpetuat.
Lasand la o parte aceste lucruri, care sunt din istoria recenta a Romaniei, va spuneam ca aceasta anvelopa va fi necesara pentru dezvoltarea unui program pe mai multi ani.
Reporter: Dar aveti idee care va fi valoarea imprumutului, estimativ?
Vlad Alexandrescu: Este vorba deocamdata de Muzeul National de Istorie a Romaniei, Teatrul National si Opera din Cluj si construirea unei sali de concerte In Bucuresti, un proiect mai complex, o sa va vorbesc despre asta daca doriti. Aceste trei obiective noi le estimam la circa 165 milioane de euro fara TVA, cu mentiunea ca BDCE ar urma sa acopere din imprumut doar o parte a acestui necesar, restul sumei fiind acordata prin cofinantare de Guvernul Romaniei.
Reporter: Cat ar fi confinantarea in procente?
Vlad Alexandrescu: Nu pot sa va spun acum detalii, aceasta negociere nu a avut inca loc. Ea este prevazuta sa aiba loc la jumatatea lunii martie cu o delegatie a BDCE care va veni la Bucuresti.
Reporter: Chiar are nevoie Bucurestiul de o sala noua de concerte de 2.400 de locuri estimata la 55 milioane de euro? Ne imprumutam sa o facem.
Vlad Alexandrescu: Raspunsul meu, da, este nevoie. In primul rand ca de ani de zile oamenii de cultura, publicul din Bucuresti isi doresc o sala pentru desfasurarea festivalului George Enescu. Festivalul Enescu care este probabil cel mai mare eveniment muzical pe care il organizeaza Romania de multi ani incoace, cel mai important, cel care atrage publicul international cel mai semnificativ, sunt oameni care vin aici si se instaleaza pentru 3-4 saptamani in Bucuresti, beneficiaza de tot peisajul cultural si turistic al Capitalei, deci vin din strainatate, se instaleaza la hotel si vin in fiecare seara la concert. Acest festival reprezinta dupa parerea mea unul dintre succesele majore din cultura romaneasca, in ultimii 20 ani. Dar noi am largit un pic acest concept al salii de concerte deoarece in ultimii ani am constatat o crestere a actiunilor de sprijinire in favoarea tanarului antreprenor, om de stiinta, chiar si a tanarului politician implicat in societate, dar nu am vazut inca proiecte sau spatii care sa il sprijine pe tanarul artist sau tanarul om de cultura. Si acest proiect al unei sali de concerte vrea sa fie un asemenea proiect. Peste tot in lume sunt spatii istorice care sunt transformate in incubatoare culturale multi-disciplinare si multi-activitate, de la Teheran la Moscova, de la Londra la Buenos Aires. Vrem sa facem un asemenea spatiu in Bucuresti. Vrem sa transformam un spatiu central, probabil din aproprierea Palatului Victoria intr-un astfel de incubator de arta moderna.
Reporter: Unde exact ar fi acest spatiu?
Vlad Alexandrescu: Acest spatiu ar fi un suport pentru actul de creatie al tanarului artist, pornind de la spatiul de desfasurare in sine, de la interactiunea cu comunitatea artistica, pana la diseminarea rezultatului catre public. Un spatiu care sa creeze un context cultural, sa alimenteze creativitatea, sa dea energie spiritelor creatoare si sa ofere inspiratie artistului.
Reporter: Actorii de la teatrele independente ar putea juca aici?
Vlad Alexandrescu: Vrem un loc care sa fie conceput dupa chipul si asemanarea artei moderne, multi-disciplinar, fluid, provocator, vor fi galerii vizuale, aceasta sala de concerte, sali de proiectie, va fi o biblioteca, ateliere de creatie. Vrem un spatiu care sa incurajeze colaborarea intre creatori dar si intre creatori si public, un spatiu in care sa cada barierele actuale dintre consumatorul de arta si creatorul de arta. Si, poate lucrul cel mai important, un spatiu care sa readuca arta moderna romaneasca in conversatia publica a Romaniei. Acesta este conceptul mai amplu pe care l-am desenat si pentru care vreau sa ma bat, fiindca mi se pare la nivelul anului 2016 ceva care sa reprezinte ministerul Culturii in dialog cu societatea.
Reporter: Revin la intrebarea mea - ati gasit teren pentru aceasta sala?
Vlad Alexandrescu: Da, am gasit teren, trebuie inca o mica vointa politica, nu o sa anunt astazi locul, dar vrem ca el sa fie in imediata apropriere a spatiului cultural semnificativ din centrul Bucurestiului, o sala de concerte nu poate sa fie departe de celelalte locuri in care se petrec marile evenimente muzicale din Bucuresti - Ateneul, Sala Radio - si care sa fie vizibil, locul in care sa se poata ridica o constructie nu mare. Nu vrem o catedrala a muzicii romanesti, vrem o sala moderna care de jur imprejur sa functioneze ca un art space si care sa fie o cladire manifest pentru arhitectura contemporana.
Reporter: Deci nu vreti sa spuneti unde este terenul, desi in zona Palatului Victoria singurul teren liber este terenul depoului RATB. O sa trec la urmatoarea intrebare. Pentru consolidarea MNIR s-au platit deja 50 milioane de lei in perioada 2002-2006 catre Romconstruct. Valoarea contractului s-a majorat cu suma de 44 milioane de lei, prin 14 acte aditionale, suma fiind platita integral de Muzeul National de Istorie a Romaniei. Acum se dau alti bani pentru consolidarea muzeului. Cine raspunde pentru aceasta cheltuiala? MC a facut ceva pentru recuperarea banilor? Din cauza acestui contract muzeul a ajuns intr-o stare precara.
Vlad Alexandrescu: Nu numai ca a ajuns intr-o stare precara, in care intr-o anumita masura se afla si astazi, are mari probleme de structura in continuare, dar a fost inchis. MNIR este inchis de 14 ani de zile. Acolo se poate intra la parter pentru a vedea tezaurul, lapidariumul si copia columnei lui Traian. Deci, este o situatie istorica, vorbim de 14 ani.
Din cate am fost informat era vorba de suma de 16 milioane euro care la un curs mediu din anii 2002-2006 ar fi echivalentul a 54 milioane lei. In legatura cu ceea ce s-a intamplat acolo, exista un raport al corpului de control al prim-ministrului, pe vremea aceea era Calin Popescu Tariceanu, si care semnala faptul ca s-a incalcat legislatia privind achizitiile publice prin depasirea marjei legale de ajustare a unui contract. Din cate stiu, platile in aceste contracte s-au facut pe baza unor documente semnate de dirigintele de santier si directorul tehnic al muzeului. De asemenea, mai stiu ca nu s-a facut receptia lucrarilor in termen legal de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, dupa oprirea activitatii pe santier la 22 decembrie 2006. Dupa 2006 au continuat procesele, lungi, ele s-au incheiat abia in 2012 si toate au fost castigate de muzeu.
Cu toate acestea, Romconstruct, firma cu care se incheiase initial contractul, a refuzat sa rezilieze contractul cu MNIR, blocand orice posibilitate de includere a muzeului in lista obiectivelor de restaurare a Ministerului Culturii, pana la sfarsitul lui septembrie 2012. In momentul acela Ministerul a putut sa introduca Muzeul de Istorie in lista obiectivelor de restaurare prioritare, ceea ce a permis introducerea in acest program in care a intrat acum.
Reporter: In cadrul litigiului, firma respectiva a fost obligata sa dea bani in plus sau sa restituie ceva?
Vlad Alexandrescu: Ei au continuat niste lucrari dupa acel moment din 2006 fara sa aiba avizul muzeului si litigiile s-au desfasurat din cauza aceasta. Ei mai revendicau o suma de 800.000 lei care ar fi acoperit acele lucrari suplimentare. Repet, toate procesele au fost castigate de muzeu, deci aceasta suma nu a fost platita.
Reporter: A fost gasit cineva vinovat pentru aceasta situatie?
Vlad Alexandrescu: Cei 50 milioane de lei, nu s-a facut o receptie a lucrarii, ei au intrat in consolidarea structurii de rezistenta a muzeului, lucrare facuta in proportie de 50%. Ceea ce inseamna ca noi acum intrand cu noul proiect va trebui sa consolidam ceilalti 50%.
Reporter: Bine, in cazul in care a rezistat ce s-a consolidat. Deci nu pateste nimeni nimic?
Vlad Alexandrescu: Acolo am gasit lucrurile cand am venit eu in Minister. In general, conducerile Ministerului Culturii pana acum au remarcat faptul ca acest contract era semnat intre Muzeu si Romconstruct. Deci contractul nu a implicat in niciun fel, la nivel de semnatura, Ministerul Culturii.
Reporter: Poate aude DNA-ul si se sesizeaza.
Vlad Alexandrescu: Eu personal, singurul document la care am avut acces a fost acel raport de control al prim- ministrului in care se vorbeste de incalcarea legislatiei privind achizitiile publice si de faptul ca in vara anului 2006 nimeni nu a putut face o estimare a costului final si timpului necesar pentru incheierea lucrarilor. Nu pot sa va dau alte informatii, sunt lucruri din 2006, noi suntem in 2016.
Vom publica miercuri, 10 februarie, partea a II-a a interviului cu ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu
0
4
