Purtatorul de cuvant al Primariei Capitalei, Alexandru Ichim, a declarat ca, prin reorganizare, ArCuB capata pentru prima oara statutul de institutie publica si nimeni din cei care au vorbit nu a explicat cum pericliteaza aceasta candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii, potrivit Mediafax.
Contactat de MEDIAFAX, purtatorul de cuvant al Primariei Municipiului Bucuresti (PMB) a declarat ca protestul celor care se opun proiectului de reorganizare a ArCuB nu are niciun fundament real si de altfel niciunul dintre protestatari nu a aratat, in mod concret, cum pericliteaza aceasta reorganizeaza activitatea institutiei in ceea ce priveste pregatirea candidaturii.
"Nu am auzit vreo referire concreta ca se pericliteaza spectacolul X sau proiectul Y", a spus Ichim.
El a precizat ca, prin adoptarea proiectului, ArCuB, definit pana acum ca serviciu public de interes local, va fi pentru prima data definit ca institutie de cultura.
Totodata el a negat ca ar fi limitate atributiile ArCuB, explicand ca, dimpotriva, institutia va primi atributii si responsabilitati precum elaborarea unei strategii culturale a municipiului Bucuresti pentru 2015 - 2015.
Reorganizarea ArCuB este cuprinsa intr-un proiect de hotarare, aflat pe ordinea de zi a sedintei de marti a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Initiativa Romania, miscare civica creata in urma protestelor care au avut loc dupa incendiul din Colectiv, ii cheama pe bucuresteni sa vina in fata primariei, marti, de la ora 14.00, pentru a-si face parerea auzita, sau sa transmita consilierilor generali punctul lor de vedere prin e-mail sau telefon.
Proiectul prevede reorganizarea ArCuB in "institutie de spectacole de proiecte", ceea ce, spun initiatorii protestului, limiteaza drastic atributiile ArCuB, facand practic imposibila gestionarea unui proiect de anvergura de tipul Capitala Europeana a Culturii 2021.
"O decizie privind ArCuB trebuie amanata pana la depunerea dosarului de candidatura a orasului Bucuresti la titlul de Capitala Europeana a Culturii si adoptata doar dupa o consultare publica si discutii cu locuitorii acestui oras si actorii implicati. Aceasta propunere de reorganizare este inexplicabila, cu atat mai mult cu cat ArCuB si echipa Bucuresti 2021 au reusit performanta includerii orasului Bucuresti pe lista scurta, alaturi de Baia-Mare, Cluj-Napoca si Timisoara. Initiata de primarul general si supusa votului membrilor Consiliului General in sedinta publica in data de 26 ianuarie 2016, preconizata initiativa de reorganizare institutionala pune in pericol si compromite definitiv sansele pe care le are Bucurestiul in obtinerea celui mai important titlu european", arata reprezentantii Initiativei Bucuresti.
Saptamana trecuta, 26 de artisti, profesori si manageri culturali, membri ai echipei Bucuresti 2021, care se ocupa de candidatura Bucurestiului la titlul de Capitala Europeana a Culturii, au atras atentia asupra proiectului vizand reorganizarea ArCuB si au cerut respingerea acestuia.
Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Baia Mare au fost alese, in decembrie, pe lista scurta a oraselor care candideaza pentru obtinerea titlului de Capitala Europeana a Culturii 2021.
Cele patru orase au fost selectate din cele 14 care au candidat si au fost acceptate pentru aceasta competitie: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures.
In 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din tarile candidate la UE (Serbia si Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 orase) si una din Romania.
Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 40 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg.
