Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Opinii

Balcanism si cinema (2)

de Mihai Fulger     Strafulgerari
Marţi, 27 noiembrie 2007, 17:20 Actualitate | Cultură


Dupa ce a contribuit substantial la succesul ei, regizorul bosniac Emir Kusturica i-a lasat cinematografiei balcanice o mostenire grea. La festivalul de film european din Skopje, nu puţini cineasti din regiune se lamentau ca producatorii vestici ii obliga sa se conformeze unei paradigme de un „exotism” imediat recognoscibil. Care sunt elementele definitorii ale acestei paradigme? Povesti tragicomice, cu sex si violenta, infierarea comunismului – sau, mai nou, a razboiului – si… tigani fericiti, care cânta, danseaza si chefuiesc fara oprire. Modelul Kusturica nu prea mai prinde azi la critici, dar se bucura inca de succes la public, chiar si in afara Balcanilor. Un bun exemplu este mediocrul Roming de Jiri Vejdelek (coproductie Cehia-România), care a strâns peste 200.000 de spectatori in tara de bastina a lui Forman si Menzel.

Ce poti sa le vinzi occidentalilor ca sa-i convingi sa renunte la aceasta imagine preconceputa despre cinematografia balcanica? Vecinii nostri ar putea lua ca exemplu oferta noului cinema românesc, proaspata revelatie a festivalurilor de pretutindeni: realism brut, povesti puternice si emotionante, personaje bine construite, actori cu personalitate, inovatii tehnice etc. Avem noroc ca multi nu ne considera balcanici…

Deseori, influentele externe sunt benefice evolutiei. De pilda, intr-o tara (Macedonia) care produce deocamdata doar 2-3 lungmetraje de fictiune pe an, un debut precum Boli li? / Does It Hurt? de Aneta Lesnikovska, care a intrat anul acesta in competitia Festivalului de la Rotterdam, devine o aparitie remarcabila. Subintitulat „Prima Dogma balcanica”, Does It Hurt? este a 73-a productie low-budget care respecta celebrul „decalog” scornit in 1995 de danezii Lars von Trier si Thomas Vinterberg. Desi originalitatea sa poate fi lesne contestata, este un film antibalcanic, ale carui personaje ar fi putut fi alese din orice alta tara europeana.

Nu e deloc usor de ghicit cum va evolua cinematografia balcanica. Marile ei pariu mi se pare acela de a alege dintre realitatile locale – sau regionale – acele povesti cu semnificatii universale si de a le transpune pe pelicula cu talent si onestitate. Nu in ultimul rând, este necesar ca fiecare cinematografie nationala sa-si gaseasca propria voce in corul balcanic. Astfel, n-ar fi rau ca in viitorul apropiat sa nu mai vorbim, in mod nediferentiat, despre o mare cinematografie balcanica, ci despre specificul fiecarei cinematografii din regiune.

(Puteti citi prima parte a acestui articol aici.)

Comenteaza pe Strafulgerari






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















129 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by