Ca parte din seria sa de prelegeri, Institutul Cultural Român de la Stockholm l-a invitat pe reputatul istoric și cercetător Radu Ioanid să conferențieze la sediul institutului despre pogromul de la Iași, joi, 22 ianuarie, la ora 18.30. Programul marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și este organizat în contextul preluării de către România a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.
Pogromul de la Iaşi a avut loc la sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie 1941, când mii de evrei din orașul Iași (numărul exact variază în funcţie de surse) au fost acuzaţi de spionaj în favoarea sovieticilor şi au fost fie împuşcaţi în curtea Prefecturii de Poliţie ori pe străzile oraşului, fie urcaţi în două trenuri, supranumite „ale morţii“, în vagoane de vite, în care cei mai mulţi au murit de căldură, de deshidratare sau epuizare. Aceste crime în masă au fost organizate de Secţia de Contra-Spionaj a Cartierului General al Armatei Române, în colaborare cu serviciile secrete (SSI), și au avut loc la o săptămână după ce România intrase, alături de Germania hitleristă, în războiul împotriva Uniunii Sovietice. Istoricii consideră însă că un rol important în producerea pogromului a fost jucat de climatul politic al deceniilor care l-au precedat, România promulgând în perioada 1867-1913 nu mai puțin de 196 de legi cu conținut antisemit, ceea ce a condus la puternice sentimente antisemite și în rândul unei părți a populației majoritare.
Radu Ioanid conduce secţia de arhive a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, D.C. și este autorul mai multor volume importante legate de istoria recentă a României, printre care The Holocaust in Romania (Ivan R. Dee, 2013) și Pogromul de la Iaşi (Curtea Veche Publishing, 2014), precum și co-autor, împreună cu Elie Wiesel, al volumului The Ransom of the Jews: The Story of The Extraordinary Secret Bargain Between Romania and Israel (Ivan R. Dee, 2005).
Prelegerea va fi urmată de o discuție între Radu Ioanid și scriitoarea și jurnalista suedeză Elisabeth Åsbrink, autoarea cărții Och i Wienerwald står träden kvar ("Și în Wienerwald copacii au rămas în picioare", Natur & Kultur, 2011), care pune în discuție tendințele naziste din societatea suedeză, de la al Doilea Război Mondial și până în prezent. Volumul a fost tradus în cinci limbi și recompensat cu mai multe premii prestigioase, printre care Premiul August pentru cea mai bună carte a anului la categoria non-fiction și Premiul Ryszard Kapuściński pentru reportaj literar.
