La Editura Muzeelor Literare a apărut romanul „Radu”, scris de autoarea germană Mite Kremnitz, prima opera literară în care războiul pentru independență din anul 1877 ocupă un loc central. Romanul, pentru prima oară tradus în limba română, redă atmosfera epocii, mai ales viața mondenă din saloanele bucureștene, cu personaje ilustre, dintre care se remarcă Radu, alter-ego al lui Titu Maiorescu, pe care autoarea și l-a imaginat în postură de soț, deși, în realitate, acesta era cumnatul său.

Romanul Radu, de Mite KremnitzFoto: Muzeul Literaturii Romane Iasi

Potrivit editurii, romanul „Radu” este considerat un document de epocă și o oglindă a spiritului timpului în cercurile înalte ale Bucureștiului, fiind totodată și „expresie a patriotismului și a dorinței românilor de libertate” (Horst Fassel). Prin acest roman, și nu numai, autoarea germană a oferit publicului cititor german informații despre România, pe atunci foarte puțin cunoscută în Germania. „A ales un reprezentant de frunte al României, pe Titu Maiorescu, drept erou de roman, dar a și descris tradițiile pascale românești […], a pledat pentru valorile monahale […], a înfățișat viața bucureșteană cotidiană cu aspectele sale pitorești […], la fel și bravura ostașilor români (evocarea luptelor de la 1877).” (Horst Fassel).

Mite Kremnitz (1852-1916), autoare germană, a trăit în București din 1875 până în 1897, fiind o familiară a mediilor sus-puse, de la Carmen Sylva (cu care a colaborat, semnând împreună câteva cărți) la Carol I și Titu Maiorescu. Persoană cultivată, Mite Kremnitz și-a sporit, prin virtutea împrejurărilor, interesul pentru cultura română, scriind mult despre România și români. Memorabile au rămas amintirile ei și lucrarea „Amintiri fugare”, dedicată lui Eminescu (pe care, de altfel, și l-a imaginat drept soț), romanele care îl evocă pe Maiorescu și monografia lui Carol I.

Cei 22 de ani petrecuți la București au fost apogeul scriitoarei, cărțile și traducerile ei rămânând documente de neprețuit pentru o mai bună cunoaștere a culturii și literaturii române în Occident.

Romanul a fost tradus din limba germană de către Luminița și Horst Fassel, iar prefața este semnată de Horst Fassel. Cartea este distribuită în rețeaua muzeelor literare ieșene și poate fi comandată și online.