Muzeul National al Taranului Roman va asteapta marti, 24 iunie 2014, de dimineata si pana spre miezul noptii, in curtea Institutului Francez din Bucuresti, pentru a sarbatori Sanzienele sau Dragaica si Ziua Universala a Iei, cu expozitie de ii din toate zonele Romaniei. Muzici si povestea Sanzienelor, ateliere de creativitate cu lecturi, proiectii ... stele si mistere y compris.

Noaptea de SanzieneFoto: Muzeul Taranului Roman

Program:

10.00 – 24.00 – in curtea IFB: ii de sarbatoare si camasi de lucru, ii cu poale si ii fara poale, ie cu altita separata si maneca lunga, prinsa printr-o bentita, ii ciupag, ie de mireasa cusuta din marchizet si brodata cu matase alba, ie pe panza de casa, cu brezarau, ii cu margele, ii cu fodori la maneci, camasi cu barburi si camasi incretite la gat...

de la 12.00 si de la 16.00 - ateliere de creativitate pentru copii

18.00 - Sanzienele si miezul verii, o scurta cuvantare etnologica sustinuta de Paul Drogeanu, etnolog

20.00 - lectura din Noaptea de Sanziene de Mircea Eliade, cu actrita Adriana Mocca

20.30 - recital Maria Casandra Hausi, Marturii strabune: cantece stravechi din Maramures, doine de dor, de dragoste si hori pastoresti, prezentate sub forma unui monolog muzical, partile cantate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povete pentru cel ce vrea sa-nvete...

21.30 - proiectie de filme de arhiva

Intrarea publicului este libera.

Potrivit credintei populare in Noaptea de Sanziene se deschid cerurile. In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea Sanzienelor. Noaptea ce precede aceasta zi se crede ca este magica - minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la apogeu.

Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si "dau puteri" deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii.