Seara japoneza "Calea ceaiului, esenta spiritului japonez" la Libraria Humanitas de la Cismigiu

Marţi, 13 mai 2014, 18:06 Actualitate | Cultură

Miercuri, 14 mai, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) are loc o seară japoneză intitulată "Calea ceaiului, esenţa spiritului japonez". Evenimentul este prilejuit de lansarea romanului "Maestrul de ceai" al scriitorului Yasushi Inoue în colecţia "Raftul Denisei", colectie coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction.

Traducerea cartii a fost realizată de Anca Focşeneanu, conferenţiar la Secţia de limbă şi literatură japoneză a Universităţii din Bucureşti. Invitaţii acestei seri sunt dl.Hidehiro Hosaka, ministru-consilier Ambasada Japoniei, prof.dr. Florentina Vişan, Universitatea din Bucureşti şi conf. dr. Serenela Ghiţeanu. Moderator: conf.dr. Anca Focşeneanu. În partea a doua a evenimentului, publicul va fi invitat să asiste la demonstraţii de ceremonia ceaiului şi caligrafie susţinute de Steluţa Maxim şi Delia Vlad.

În Maestrul de ceai, dincolo de povestea unei morţi încărcate de mister, Inoue conturează subtil esenţele a două lumi care de multe ori se suprapun: lumea maestrulului de ceai perfect, Sen no Rikyū, şi lumea samuraiul perfect, Toyotomi Hideyoshi.

„O proză fină ca petala florii de cireş, o operă fantomatică care parcă pluteşte peste aparenţe pentru a le dezvălui mai bine misterul: Yasushi Inoue este scriitorul cel mai transparent şi cel mai criptic al literaturii secolului XX. Zâmbetul său era o enigmă, iar cărţile sale sondează adâncurile cu o graţie incomparabilă.“ (L'Express Culture)

YASUSHI INOUE (1907–1991) s-a născut la Asahikawa, în Hokkaidō. A absolvit în 1936 Universitatea Imperială din Kyōto (estetică şi filozofie), cu o teză despre Paul Valéry. Până la sfârşitul războiului a publicat mai mult poezie, deşi a obţinut şi un premiu pentru roman (Premiul Chiba Takeo, în 1936). S-a impus însă ca prozator abia la vârsta de patruzeci şi doi de ani, cu nuvelele Lupta de tauri (Tōgyū) şi Puşca de vânătoare (Ryōjū), pentru cea dintâi primind, în anul 1949, Premiul Akutagawa. Vasta sa operă cuprinde peste patruzeci de romane, peste optzeci de nuvele, un mare număr de proze scurte, mai multe volume de poezii, zece volume de eseuri şi însemnări, jurnale de călătorie, volume de estetică şi critică literară, scrieri diverse. Pasionat de istoria Japoniei şi a altor ţări asiatice (în special a Chinei), a călătorit mult în tot acest spaţiu, iar viziunea sa asupra evenimentelor trecute se reflectă în majoritatea operelor lui, un excelent exemplu pentru modul în care cultura japoneză percepe timpul. Douăzeci şi opt dintre prozele sale au fost ecranizate (printre regizori: Kumai Kei şi Inagaki Hiroshi), iar cinci au stat la baza unor seriale de televiziune. În 1964 a fost ales membru al Nihon Geijutsuin (Academia Japoneză de Arte), iar în 1976 a primit Bunka kunshō (Ordinul Meritul Cultural), cea mai înaltă distincţie culturală japoneză. A mai primit Marele Premiu pentru Literatură al Japoniei (în 1982), Premiul Asahi (în 1985, pentru întreaga activitate literară), iar în 1986 a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii Beijing.

Din opera sa au fost traduse şi publicate până acum în limba română nuvelele Puşca de vânătoare (Ryōjū; Humanitas Fiction, 2013) şi Dragostea, şi moartea, şi valurile (Shi to koi to nami to; Humanitas, 2008), romanele Lupul albastru (Aoki ookami; Humanitas, 1999) şi Maestrul de ceai (Honkakubō ibun; Humanitas, 2007, Humanitas Fiction 2014) precum şi volumul de povestiri Cupa de cleştar (Humanitas Fiction, 2010).

Eveniment realizat în colaborare cu Secţia de Limba şi Literatură Japoneză a Universităţii din Bucureşti cu sprijinul Ambasadei Japoniei.