Ce surprize ascunde un misterios disc faurit acum trei milenii - O poveste cu buldozere, uitare, ritualuri si aparatura high-tech

de Vlad Barza     HotNews.ro
Luni, 24 martie 2014, 9:41 Actualitate | Cultură


Discul de la Calarasi (Dolj)
Foto: Hotnews
Acum 45 de ani un satean din Dolj a gasit un disc metalic in timp ce nivela un teren cu dune si, nebanuind ca descoperise ceva fantastic, in primele zile a decorat cu el interiorul buldozerului cu care lucra. Acesta a fost inceputul unei povesti cu multe surprize, cu oameni inspirati, aparate performante si teorii cu ritualuri ce duceau spre alte lumi. Intra pentru a citi pe larg despre un disc din aur si argint faurit  acum peste 3.000 de ani ce poate fi admirat la expozitia deschisa pana in 23 aprilie la Muzeul National de Istorie.

Buldozerul si minunea antica din nisip

De multe ori, obiecte foarte vechi, frumoase si incredibil de valoroase, au fost descoperite din pura intamplare. La fel s-a intamplat si in 1969 cand un localinic ce nivela cu buldozerul un teren cu dune de nisip de langa Dunare a gasit la 1,5 metri adancime un disc metalic de 30 cm in diametru. Intamplarea se petrecea intr-un sat din Dolj numit Calarasi, iar sateanul a decorat interiorul utilajului cu acest disc de care era tare mandru.

Cativa ingineri agronomi de la Bechet si-au dat seama ca discul este deosebit si l-au dus la Muzeul Olteniei din Craiova unde, cu mijloacele tehnice mai modeste ale acelor vremuri s-a estimat ca discul e vechi de (numai) cinci-sase secole si ca ar fi fost turcesc.
 
Teoriile indicau fie ca ar fi fost folosit ca scut, fie ca talger (pentru a produce sunete la lovirea puternica de un disc similar), noteaza arheologul Dorel Bondoc, cel care a readus in prim-plan piesa de 1,4 kg.

30 de ani de uitare si o binevenita schimbare

Trei decenii discul a stat neglijat la Craiova, fiind considerat cu peste 25 de secole mai nou decat era de fapt, insa povestea capata rapid o turnura pozitiva si un singur test, sofisticat ce-i drept, avea sa aduca o avalanse de informatii.


             
Discul, sectiuni


"Discul a fost redescoperit in 2000 de arheologul Dorel Bondoc care a observat asemanarea cu "capacele" din tezaurul Vălcitrăn gasit in 1924 in Bulgaria cam la 100 km sud de judetul Dolj", spune Bogdan Constantinescu, cercetator stiintific principal in cadrul Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei care a povestit despre disc la o conferinta a Muzeului National de Istorie.

Dorel Bondoc a vrut sa faca analiza aurului si argintului. nu a reusit la Craiova si i s-a recomandat sa vina la Bucuresti, la profesorul Constantinescu de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara unde spectrometrele cu raze X puteau da detalii de mare profunzime.
 
Istorioara este cu atat mai inedita cu cat, neavand alternative, Dorel Bondoc a adus cu trenul acest disc, de la Craiova la Bucuresti, riscand multe in numele stiintei, mai ales ca piesa ar valora multe sute de mii de euro. Dupa analiza, Bondoc a dus seara discul la Craiova, tot cu trenul, povesteste profesorul Constantinescu.

Discul de la Calarasi-Teis, in cateva date
  • Varsta: Sfarsitul Epocii Bronzului, inceputul Epocii Fierului, undeva intre 1300-1000 i hr
  • Descriere: Disc de 30 cm in diametru (compozitie 70% argint, 25% aur si 5% cupru). In centru are un "umbo", o proeminenta (compozitie 85% aur, 12% argint, 3% cupru).
  • Functionalitate: Un capac ce acoperea vase ritualice in care preotii puneau lapte fierbinte cu seminte de mac si apoi beau compozitia pentru a cadea in transa in timpul ceremoniilor religioase.
  • Greutate:1,47 kg
  • Provenienta: Argintul aurifer este din zona Anatolia Caucaz

Frumosul joc al teoriilor


Marea necunoscuta a fost (si inca este) la ce a putut fi folosit acest disc. Despre teoria talgerului am vorbit, dar nu a fost exclusa nici posibilitatea de a fi fost folosit pe post de scut, o alta ipoteza fiind ca discuri de acest fel decorau peretii templelor.

Un arheolog bulgar -  Diana Gergova, care a descoperit acum doi ani un tezaur de aur getic in zona Ruse -  a venit cu cea mai plauzibila teorie: capacul acoperea vase in care preotii puneau lapte fierbinte cu seminte de mac si apoi beau compozitia ritualica pentru a cadea in transa in timpul ceremoniilor religioase.

Interesant este ca in 1990, dupa caderea comunismului, la vila fostului dictator bulgar Todor Jivkov s-a gasit un tezaur mai mic de tip Vălcitrăn, tezaur despre care arheologii bulgari nu stiau nimic atunci.

Analizele dau informatii pretioase despre cum si unde a fost faurit discul

Analizele compozitionale facute la IFN arata de unde provin metalele din care a fost confectionat un obiect, dar si prin ce tehnici a fost faurit, prin asta oferind si informatii despre zona georgrafuca. Analize compozitionale s-au facut inca de acum o suta de ani in tara, in tara (1912 chimistul Niculescu-Otin a analizat obiecte preistorice de bronz, insa era vorba de analize chimice care presupuneau si deteriorarea obiectului, deoarece trebuiau luate mostre.

Dupa anii 70' au aparut analizele cu raze X si obiectele puteau fi evaluate fara a fi distruse. Pentru discul de la Calarasi analizele au revelat nu doar compozitia, ci au venit si cu informatii despre zona in care a fost produs si locurile de unde proveneau metalele.

"Compozitiile argintului si aurului dau informatii despre locul de provenienta al artefactului (mina, atelier, etc.) si indirect despre vechimea lui. In cazul acesta argintul aurifer (Ag=70%, Au=30%) a indicat ca  acest aliaj de argint  provine din zona Caucaz-Anatolia, deoarece toate obiectele similare facute din acest tip de argint  s-au descoperit de catre arheologi in zona Marii Egee, Mediterane de Est, Mesopotamia si Egipt" a explicat pentru HotNews.ro cercetatorul Bogdan Constantinescu.


Tezaurul de la Valcitran (Muzeul Arheologic de la Sofia) (Fioto - Prezentare B. Constantinescu)

Despre aurul din care a fost realizat discul, profesorul Constantinescu spune ca analizele au aratat ca are urme de staniu, deci de casiterita (microcristale de oxid de staniu) care se gaseste intotdeauna in aurul aluvionar, (cules din albia raurilor. Asta inseamna ca aurul nu a fost rafinat (nu s-a extras argintul din el) ci a fost folosit asa cum a fost cules din rau, dovada ca mesterii nu cunosteau metalurgia aurului.

Prezentarea a avut loc la conferinta publica - Dincolo de stralucirea aparenta ¬ Vechiul aur si argint al Romaniei din perspectiva unor cercetari recente - a doua conferinta din seria Historia Viva organizata de Muzeul National de Istorie.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















24842 vizualizari

  • -9 (13 voturi)    
    Povesti,povesti,pentru naivi !!! (Luni, 24 martie 2014, 15:31)

    andreesanu [utilizator]

    Legat la ochi si doar atingind piesa se recunosc elementele de simetrie geometrica ce pot fi realizate doar cu instrumente si pe dispozitive din perioada moderna.
    Diversele imbinari si treceri de la o sectiune la alta se fac cu precizie si prin mijloace de tehnologie curenta.
    In dorinta voastra de senzational,de bomba ziaristica exagerati .
    Nu-i prima data cind asa zisul profesionalism a unora s-a dovedit o teapa de proportii,vezi asa zisele bratari dacice niste facaturi platite cu bani grei si recuperate cu mult tam tam.
    • +9 (11 voturi)    
      ieftin (Luni, 24 martie 2014, 18:39)

      liviusmaximus [utilizator] i-a raspuns lui andreesanu

      o vizita la un muzeu istoric este foarte ieftina. daca vrei, fac cinste. te vei lamuri ca mai sunt multe alte descoperiri interesante si la fel de reale ca aceasta. pe dl. bondoc am avut ocazia sa il cunosc personal. nu am vazut foarte des un om mai dedicat meseriei sale ! acest om a muncit ca si voluntar ani in sir in arheologie. din cate stiu are si doctorat. din ala real.
  • +5 (11 voturi)    
    Si alte chestii... (Luni, 24 martie 2014, 16:55)

    Spiky [utilizator]

    ... precum ziduri perfect imbinate - Machu Pichu, Teotihuacan, Micene... au fost facute tot acum, cu buldozerul, macaraua si laserul, nu?
    • -6 (10 voturi)    
      faci o confuzie (Luni, 24 martie 2014, 17:11)

      gigi1 [utilizator] i-a raspuns lui Spiky

      Nu compara structurile megalitice dificil de realizat si in ziua de azi la aceleasi standarde cu bucata aia de tabla.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by