O conferinţă despre amazoane nu poate trăda spiritul eroinelor care sunt aduse în faţa publicului. Prin urmare, ea a fost concepută ca o bătălie, la capătul căreia ar trebui cucerit nu doar subiectul, ci mai ales auditoriul. Aşa a fost construită şi cartea de la care această conferinţă porneşte, Amazoanele. O poveste, apărută nu demult la editura Polirom. Conferinta va avea loc duminică 2 martie 2014, de la ora 11.00, la Sala Mica a Teatrului National Bucuresti.
Cu dubla ţintă în faţă, vor fi împresurate treptat cele mai importante teme legate de povestea amazoanelor. Mitul amazonic creat de vechii greci va fi atacat în cercuri concentrice: de la originea numelui, la genealogie (cine sunt părinţii şi proteguitorii amazoanelor, ce obârşii are neamul luptătoarelor) şi până la tărâmurile aflate la graniţa dintre mit şi realitate unde se presupune că ar fi trăit femeile războinice.
După cum, printr-o încercuire, va fi descris ceea ce s-ar putea numi amazonstyle. Adică felul de a fi, de a lupta, iubi şi muri al amazoanelor. Prin toate faptele lor se va contura o adevărată amazonsaga (războaie, lupte corp la corp, pe uscat şi pe mare, probe de rezistenţă, călărie, vânătoare). Toate, însoţite de o descriere amănunţită a corpului amazoanelor, a armelor, veşmintelor, coafurii, ba chiar a dietei lor. Şi, la urmă de tot, adunate laolaltă, poveştile de dragoste şi moarte ale acestor ciudate femei.
Cum vor ieşi amazoanele după un asemenea asediu? Mai puternice sau complet istovite? Chiar dacă ultima parte a conferinţei va sta sub semnul unei retrageri, nu va fi vorba nici pe departe de o înfrângere. Căci, se ştie, orice retragere e o formă de luptă. La capătul ei, când va fi lansată întrebarea Amazoanele: o poveste?, nu se întrevede capitularea, ci dimpotrivă, începutul unei noi bătălii. (Adriana Babeţi)
Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont. Împreună cu Delia Şepeţean-Vasiliu a îngrijit (selecţie de texte, traducere, aparat critic, prefaţă) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel" (1980) şi Roland Barthes - Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). S-a ocupat de asemenea de traducerea şi selecţia antologiei Barbey d'Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013). A publicat volumele: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne şi pînza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică şi istorie literară, Premiul Asociaţiei de Literatură Comparată şi Generală din România), Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d'Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV - Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009) şi Femeia în roşu (împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman).
