De Ziua Culturii Nationale, membrii Coalitiei Sectorului Cultural Independent (CSCI), se adreseaza printr-o scrisoare deschisa forurilor care administreaza activitatile culturale din Romania prin care se atrage atentia asupra procesului de deteriorare progresiva a culturii romane in ultimii ani cat si asupra unor probleme importante cu care se confrunta acest sector.

Cultura independenta este cultura de interes public

Bucuresti, 15 ianuarie 2014

IN ATENTIA

Ministerului Culturii

Ministerului Finantelor Publice

Secretariatului General al Guvernului

Administratiei Fondului Cultural National

Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa a Senatului

Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare in masa a Camerei Deputatilor

Ziua Culturii Nationale, 15 ianuarie, ar trebui sa fie nu doar o ocazie de sarbatoare, ci si de reflectie asupra conditiilor de creatie si de expresie culturala din Romania, care se afla in prezent intr-un proces de deteriorare progresiva ca urmare a masurilor adoptate sau ignorate la diverse niveluri ale administratiei publice centrale si locale. In acest spirit, Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI), retea de organizatii culturale neguvernamentale, artisti si manageri culturali, care sustine legitimitatea accesului activitatii culturale non-profit la finantare publica, atrage la acest inceput de an atentia asupra unor probleme importante cu care se confrunta acest sector.

CSCI sustine cultura vie, oriunde se manifesta aceasta. Dorim recunoasterea statutului culturii independente drept cultura cu impact public si dorim un acces cat mai echilibrat la resursele financiare publice si de protectie sociala. Nu suntem prin aceasta adversarii activitatilor realizate de institutiile publice de cultura, si nici ai artistilor si lucratorilor culturali din sectorul public. Sustinem insa acea cultura dinamica, emergenta, care contribuie activ la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate dintr-o societate moderna, care evolueaza odata cu societea umana si care ii exprima artistic vitalitatea si noutatea. Carta pentru Cultura Vie (disponibila pe www.culturavie.ro), publicata in noiembrie 2012, arata clar si succint care poate fi potentialul culturii vii, daca beneficiaza de un sprijin adecvat.

Administratia Fondului Cultural National, cel mai important finantator al organizatiilor neguvernamentale din domeniul cultural si al artistilor independenti, si-a pierdut in 2012 printr-o initiativa legislativa discutabila principala sursa de finantare: fondurile din veniturile Loteriei Nationale. Alaturi de slaba colectare a veniturilor proprii de la operatori economici si sustinerea financiara limitata din partea Ministerului Culturii, aceasta situatie ameninta serios existenta, calitatea si impactul culturii publice realizata pe baza de proiect in Romania. Alte probleme la fel de importante sunt insuficienta capacitate de evaluare de calitate a propunerilor de finantare si rigiditatea adaptarii la realitatea sectorului cultural, prin formularea si aplicarea consecventa a unor prioritati de finantare insuficient de relevante.

Lipsa unor masuri adecvate de taxare, impozitare si protectie sociala pentru lucratorii culturali, in special artisti, saboteaza activitatea si dezvoltarea sectorului. Romania se numara printre putinele tari care nu au niciun fel de facilitati fiscale, protectie sociala si asigurare de sanatate pentru artistii care isi desfasoara activitatea in mod independent, fara a fi angajati cu contract de munca. Pentru a solicita fonduri publice, artistii sunt obligati sa dobandeasca statutul de persoana fizica autorizata, iar banii pe care ii obtin pentru derularea proiectelor sunt impozitati ca venit, cu toate taxele aferente.

Organizatiile neguvernamentale care sunt implicate in proiecte europene de cooperare culturala nu mai au alocate fonduri partiale de co-finantare de la Ministerul Culturii. Acesti operatori culturali au un rol extrem de important pentru activitatea si dezvoltarea sectorului cultural, de invatare si conectare a acestuia la practici internationale. Lipsa unei sustineri financiare publice adecvate pericliteaza profesionalismul si limiteaza ocaziile de formare si de promovare a actorilor culturali din Romania, subminind in acelasi timp politica Guvernului de atragere si absorbtie a fondurilor europene.

Desi mai mult de 80% din finantarea publica pentru cultura se distribuie la nivel local, prin autoritatile publice locale si judetene, accesul la aceste fonduri este profund viciat de lipsa de transparenta si lipsa de competitivitate in alocare. Cu putine exceptii, organizatiile neguvernamentale si artisti independenti nu au acces in mod transparent, competitiv, cu sanse egale, la aceste fonduri. Acest fapt modifica dinamica actului cultural, obligand operatorii culturali sa se orienteze pentru fonduri catre finantatori nationali sau europeni, chiar si atunci cand anvergura si impactul sunt clare la nivel local sau judetean. In acest fel, presiunea asupra finantatorului national AFCN creste, iar misiunea acestuia devine mai dificil de realizat.

Sectorul cultural independent activ in orasele mari ale Romaniei resimte acut lipsa spatiilor de creatie si expunere sau performare. In relatia cu institutiile publice de cultura, care administreaza de multe ori spatii generoase, nu exista decat rareori din partea celor din urma sentimentul unei responsabilitatii a cedarii partiale a acestor resurse catre independenti. In alte tari, aceasta este insa o practica comuna, impusa sau recomandata de ordonatorii de credit ai institutiilor publice de cultura.

In perioada 2015-2016 statul roman trebuie sa asigure coordonarea concursului pentru desemnarea orasului din Romania care va detine titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. Desi opt orase si-au prezentat public deja intentia de a candida pentru titlu si au initiat pregatiri in acest sens, la nivelul autoritatilor centrale pregatirea acestui proces nu a fost demarata. Este nevoie ca Guvernul Romaniei si Ministerul Culturii sa stabileasca autoritatea responsabila pentru coordonarea acestui proces si sa asigure cadrul strategic si financiar pentru implementarea cu succes a acestui program.

Consideram ca toate aceste chestiuni au o importanta capitala pentru actul cultural din Romania si solicitam includerea de urgenta a acestora pe agenda autoritatilor publice vizate.

SEMNATARI:

Membrii Coalitiei Sectorului Cultural Independent

Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamas, Asociatia MetruCub - resurse pentru cultura

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundatia Gabriela Tudor

Cristina Modreanu, Presedinte, Asociatia Romana pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Stefania Ferchedau, manager studio ZonaD

Miki Braniste, Director, Asociatia Colectiv A / Festival Temps d’Images

Rarita Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca

Corina Bucea, manager, Federatia “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca

Kinga Kelemen & Sinkó Ferenc, Director/ Presedinte, Asociatia GroundFloor Group

Gianina Carbunariu, regizor