Pregătirea expoziţiei 'Comorile României în China', care va reuni aproximativ 600-700 de piese din preistorie şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea va fi deschisă cel mai probabil la Muzeul Naţional de Istorie din Beijing, în ultimul trimestru al acestui an, a declarat directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu. Expozitia se constituie în cea mai importantă activitate expoziţională din 2014 a MNIR.
'Organizată pe baza unui memorandum privind organizarea în condiţii de reciprocitate a unui schimb de expoziţii la nivel înalt, semnat în 2012, expoziţia, care acoperă astfel 8.000 de ani de istorie a acestei zone, va reuni piese foarte importante din colecţiile MNIR, ale Muzeului Naţional de Artă al României, ale Complexului Muzeal Moldova şi, sperăm, ale altor muzee din ţară', a declarat marţi, pentru Agerpres, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu.
El a precizat că expoziţia ar trebui să ilustreze naşterea şi dezvoltarea civilizaţiei în spaţiul geografic al României actuale, evoluţia între Est şi Vest în Evul Mediu şi începutul modernizării ţării noastre, constituindu-se într-un pandant al expoziţiei 'Comorile Chinei', deschisă anul trecut la MNIR.
'Comorile României în China' va prezenta publicului chinez nu numai piese arheologice excepţionale, precum 'Gânditorul', ci şi obiecte legate de arta medievală şi pre-modernă - argintărie, pictură pe lemn, frescă, textile, piese din lemn sau ceramică.
'Fiind pandantul expoziţiei 'Comorile Chinei', partea română va plăti de data aceasta asigurarea şi transportul curierilor şi va edita catalogul acesteia iar partenerii chinezi vor plăti cheltuielile legate de organizare şi de cazarea şi diurna curierilor', a mai spus directorul MNIR.
Pentru o expoziţie obişnuită, asigurările reprezintă 60-70 la sută din cheltuieli iar celelalte zeci de activităţi - diferenţa de 30 la sută.
Târnoveanu şi-a exprimat speranţa ca bugetul expoziţiei, pe care a refuzat să-l facă public, să fie aprobat iar MNIR să reuşească să mai convingă şi alte muzee importante să participe la acest demers cu piese de patrimoniu.
Expoziţia 'Comorile României în China', la care se aşteaptă colaborarea unor instituţii muzeale importante din Constanţa şi Cluj-Napoca, ca şi a Muzeului Brukenthal din Sibiu sau a Muzeului Unirii din Alba Iulia, ar mai putea fi deschisă şi la Shanghai şi Xi'An.
Acest fapt ar putea constitui un semn de gratitudine faţă de celelalte două muzee şi centre culturale, economice importante ale Chinei care au contribuit la organizarea expoziţiei 'Comorile Chinei' la Bucureşti, Shanghai şi Xi'An fiind centre cu rezonanţă istorică, cu un public elevat şi deschis spre experimente şi locuri în care vin milioane de turişti.
