Directorul Institutului National al Patrimoniului (INP), Alexandru Muraru, spune ca zona Rosia Montana nu poate fi inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO deoarece comunitatea locala nu doreste acest lucru, pe motiv ca ar fi blocata orice investitie, transmite Mediafax.

Directorul Institutului National al Patrimoniului, Alexandru Muraru, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa la Bistrita, ca galeriile romane de la Rosia Montana nu pot fi incluse in patrimoniul UNESCO cat timp comunitatea locala nu doreste acest lucru.

Intrebat, in calitate de director al singurei institutii din Romania abilitate sa intocmeasca dosarele pentru intrarea in patrimoniul UNESCO, daca este posibil ca galeriile romane de la Rosia Montana sa fie incluse in patrimoniul acestei organizatii, Alexandru Muraru a raspuns ca ONG-urile care acuza blocarea includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO "nu cunosc procedura".

Potrivit lui Muraru, decizia in privinta includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO apartine autoritatilor locale, iar Primaria locala este impotriva ideii.

"Este clar si de ce, pentru ca ar bloca orice investitie in zona. Pana la urma, este decizia lor, o inteleg perfect. La Rosia Montana s-a facut anul trecut un referendum local unde peste 80% dintre locuitori s-au pronuntat pentru inceperea exploatarii miniere. Acolo nu se mai lucreaza din 2006¬, a spus Alexandru Muraru.

Intrebat daca poate fi luata in calcul includerea galeriilor romane de la Rosia Montana in patrimoniul UNESCO daca nu va incepe exploatarea, Muraru a spus ca a discutat cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, si ca reprezentantii INP vor merge la Rosia Montana sa faca o "evaluare interna".

"Cred ca putem vorbi de debutul unui asemenea dosar in 10-15 ani daca cei de la Rosia Montana, comunitatea locala, sau Rosia Montana Gold Corporation, daca incepe exploatarea, isi pastreaza angajamentele si vor investi banii in restaurarea celor 900 de metri de galerii romane¬, a afirmat directorul INP.

Totodata, potrivit lui Muraru, nu se poate miza pe "criteriul unicitatii", deoarece exista galerii romane si in Italia sau Spania.

"La prima vedere, nu se poate merge pe criteriul unicitatii, dar o sa vad cu colegii, pentru ca la UNESCO sunt cateva criterii pe care trebuie sa te angajezi fiindca mai exista in nordul Italiei si in sudul Spaniei galerii romane de o asemenea amploare, dar aceasta este o discutie care merita detaliata si nu poate fi abordata asa, foarte facil", a adaugat Alexandru Muraru.

Reprezentantii Pro Patrimonio au acuzat Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO, reclamand secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Carnic, pentru care fundatia ar fi platit 10.000 de lire sterline, noteaza Mediafax.

Arhitectul Serban Cantacuzino, reprezentant al fundatiei Pro Patrimonio, sustinea ca incercarea de a include patrimoniul Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO a fost facuta in mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci cand Ministerul Culturii voia includerea zonei in lista mondiala a ariilor protejate. In acest scop, preciza Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi platit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Carnic, care facea parte din procesul de includere in Patrimoniul Mondial. Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileste "cat de important este acest patrimoniu" a disparut sau este considerat secret, fundatia neprimind niciodata vreun exemplar al respectivului document.

In replica, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat ca raportul despre care arhitectul Serban Cantacuzino spunea ca este de negasit se afla in posesia sa.

In ceea ce priveste includerea galeriilor romane de la Rosia Montana in patrimoniul UNESCO, Kelemen a spus ca nu se poate face nimic impotriva vointei autoritatilor locale.

Includerea zonei Rosia Montana in patrimoniul UNESCO este una dintre revendicarile celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.