Peste 100 de monede de argint si una de aur, alaturi de alte cateva sute de obiecte de mici dimensiuni si zeci de mii de cioburi de ceramica din perioada ocupatiei romane, au fost descoperite de arheologi, cu prilejul unor sapaturi de salvare, in apropierea castrului de la Porolissum (judetul Salaj), intr-o zona in care specialistul in arheologie romana Coriolan Opreanu presupune ca a existat un targ, unde soldatii din fortificatia armata de la granita Imperiului Roman faceau comert cu populatii barbare, transmite Agerpres.
Descoperirile au fost facute recent, in cadrul unor sapaturi de descarcare arheologica intr-un proiect european privind punerea in valoare a castrelor din judetul Salaj, de catre o echipa de arheologi condusa de profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Romane, cel care este, de fapt, si responsabil stiintific privind cercetarile arheologice din incinta castrului roman de la Porolissum.
"Prezenta sapatura este una de salvare. Consiliul Judetean Salaj intentioneaza sa organizeze aici o parcare si sa reabiliteze drumul de acces spre castrul roman. In aceasta idee, in data de 15 iunie, am inceput sapaturile in aceasta zona. Initial, zona parea lipsita de vestigii arheologice si asta datorita faptului ca ne aflam exact sub turnul de supraveghere a liniei avansate de aparare a complexului roman compus din castru, oras, temple si altele.
Ne aflam, de asemenea, la foarte mica distanta de cladirea vamii romane, pe linia de demarcatie antica intre lumea romana si asa numita lume barbara. De aceea, aici parea greu de crezut sa existe ceva. In toamna, colegii de Muzeul Judetean de Istorie din Zalau au executat cateva sondaje, verificand daca intr-adevar lucrurile stau asa si au constatat cu surprindere ca ele nu stau asa. Prin urmare, erau necesare sapaturi de descarcare de sarcina arheologica, conform legii. Descoperirile de aici nu sunt monumentale si sunt oarecum diferite de cele cu care sunt obisnuiti in complexul Porolissum.
Nu exista ziduri de piatra, nu exista prea mult material constructiv roman, exista doar niste gropi adancite in pamant, dar noi am gasit aici lucruri extrem de interesante si multe, dar si foarte importante pentru istoria Porolissum-ului si chiar a contactelor dintre cele doua lumi', a declarat, pentru Agerpres, arheologul.
Potrivit acestuia, situl cercetat a fost, cel mai probabil, un targ in apropierea vamii romane de la Porolissum, unde cei care locuiau in incita complexului roman faceau comert cu populatiile barbare. Ipoteza sa se intemeiaza pe un numar mare de monede gasite aici, alaturi de o cantitate impresionanta de resturi de ceramica.
"Nu avem inca certitudini, dar putem sa avansam cateva ipoteze, care se bazeaza pe o cantitate extrem de mare de descoperiri. Am gasit 105 monede, dintre care una de aur, am descoperit circa 30 de fibule, am descoperit o multime de alte obiecte. In total am depasit cifra de 700 de obiecte marunte, la care se adauga o cantitate enorma de ceramica, in primul rand romana, dar si de alta factura.
Ce cred eu ca se intampla aici? Aici era un punct de contact. Neamurile barbare din afara frontierei romane solicitasera permanent puncte de targ in apropierea castrelor de pe frontiera - exista documente istorice in acest sens. Eu cred ca ne aflam intr-un asemenea loc, un loc de targ, un loc unde barbarii, in apropierea vamii, schimbau produse cu romanii. Astfel se explica si numarul extrem de mare de monede, foarte multe pentru o populatie care nu folosea la ea acasa moneda, ci doar aici, in preajma frontierei romane. Este si o pozitie exceptionala din acest punct de vedere, pentru ca locul se afla in apropierea vamii, sub supravegherea unui turn de paza roman si in apropierea drumului roman.
Aici nu avem locuinte, ci doar complexe pe care putem sa ni le imaginam ca niste magazii din lemn, tarabe, care au lasat putine urme, pentru ca erau construite din materiale usoare. In schimb, a ramas aceasta cantitate mare de material", a subliniat Opreanu.
Dintre monedele gasite, majoritate sunt de argint, cunoscute sub denumirea de "denari", cateva de bronz, dar si o moneda de aur sau mai exact o moneda de argint acoperita cu o foita de aur. Ceea ce este interesant legat de moneda de aur e faptul ca ea este una falsificata, cel putin raportat la perioada in care a fost utilizata.
Potrivit lui Coriolan Opreanu, in perioada respectiva nu au fost "batute" astfel de monede din aur, ci doar din argint, ea fiind acoperita ulterior cu o foita de aur, pentru a sugera faptul ca este integral realizata din acest metal pretios. Monedele descoperite apartin unei perioade ce incepe de la domnia imparatului Traian, pana la mijlocul secolului III.
In opinia istoricului, targul a functionat cel putin 100 de ani, in secolele II si III, cand teritoriul se afla sub ocupatia Imperiului Roman.
"Nu putem spune etnic cu mare precizie cine erau, dar stim ca faceau parte dintr-o arie culturala care se intinde in actuala zona de sud a Poloniei si o parte din Ucraina. Acolo locuiau populatii de neam germanic, vandali, daci liberi, populatii amestecate din punct de vedere etnic, dar cu o cultura materiala asemanatoare, mixta. Oricum, important este pentru noi sa determinam cronologia acestei arii. La ora actuala, la un studiu preliminar al materialelor cu putere cronologica, ar trebui sa fie cam dupa anul 180, cand relatiile cu barbarii se normalizeaza, dupa marile conflicte numite Razboaiele Marcomanice. Totul ne duce spre ideea ca pana la sfarsitul dominatiei romane si a existentei sitului roman Porolissum aici a functionat targul acesta sau zona aceasta de comert. Practic, aici, mai bine de 100 de ani sau cel putin 100 de ani, s-au desfasurat tranzactii comerciale", a conchis specialistul in arheologie romana.
Rezervatia arheologica Porolissum, in apropierea careia au fost facute descoperirile mentionate, este unul dintre cele mai mari si bine pastrate situri arheologice din Romania. Acest centru militar de granita a fost stabilit in anul 106, de imparatul roman Traian, pentru a apara trecerea principala dinspre Muntii Carpati (Meses) spre Dacia Porolissensis.
Dupa cateva zeci de ani, Porolissum a evoluat intr-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani si barbari, continuand sa prospere vreme de aproape un mileniu dupa retragerea romana din Dacia, din anul 271.
2
2
