O carte mare, groasa, cartonata in negru. O supracoperta cu chipul unei femei. Mai putin serioasa si incrancenata, femeia ar fi aproape frumoasa. Insa pe comisara de politie Sarah Lund nu o intereseaza pozele fotogenice. Nu are timp de asa ceva. Caci o asteapta un caz, care trebuie elucidat. O crima cumplita, careia ii cade victima o adolescenta de 19 ani. O eleva din Copenhaga. In capitala daneza incepe vanatoarea dupa faptas. Indiciile duc la multi suspecti, ramificatiile banuielii ating Primaria si cativa politicieni de varf, prinsi in campanie electorala. Trei saptamani dureaza goana dupa criminal. O mizerie umana de nedescris iese la iveala, odata cu trupul Nannei Birk Larsen, violat, schingiuit, innoroit in canal. Iese la iveala o crima din prezent. Si NELEGIUIREA din trecut.

Coperta cartii Nelegiuirea, Ed. Zsolnay VerlagFoto: Editura Zsolnay Verlag, Viena

Vineri, 31 octombrie. Frumoasa Nanna, pe jumatate goala, alearga prin padure. E noapte, un intuneric ca de cavou. Un ochi sclipitor si rece aluneca in urma ei, o urmareste pas cu pas. Plina de sange si tremurand de frica, adolescenta fuge in zig-zag, se loveste de pietre, crengi si copaci. Aluneca in noroiul rece, cade in groapa ca un mormant. Se zbate sa iasa la suprafata, se agata de trunchiul unui copac. E un trunchi solid, ca tatal ei, de la care asteapta ocrotirea, salvarea. Insa Birk Larsen nu e acolo. Acolo, din ce in ce mai aproape si din ce in ce mai amenintator, e ochiul acela, de care nu poate scapa. E ochiul de sticla rece al unei lanterne, care se fixeaza amenintator asupra ei. Dezgolind-o si mai tare, rapindu-i orice speranta de ajutor.

Luni, 3 noiembrie. Un trecator gaseste in mlastinile de langa Copenhaga o bluza colorata de femeie, cu pete de sange. Alerteaza politia, care din primele cautari nu gaseste nimic.

Vicekriminalkommissaer Sarah Lund, de la politia criminalista din Copenhaga, e in ultima ei zi de serviciu. Chiar seara urmeaza sa ia avionul spre Suedia, impreuna cu fiul ei de 12 ani. In Suedia o asteapta noul ei prieten, psiholog criminalist. O asteapta o viata complet noua si un serviciu mai linistit, de birou. Insa Lund nu e o politista careia ii trebuie liniste si lucruri asezate. Mirosul de sange o incita, ca pe o lupoaica pornita la vanat. Plecarea se amana, de la zi la zi.

Lund are suflet, care nu prea transpare, la prima vedere. Mai are o tenacitate si o dorinta de dreptate, care o fac sa uite de toate celelalte „detalii irelevante” din jurul ei. Lund are un caz. De rezolvat. Asa ca, ea deschide mari ochii, se uita atent la detalii, la indicii, la tot ce ar conduce inspre o urma si un suspect. Cautarile se reiau. Trupul maltratat al Nannei este descoperit in portbagajul unei masini negre, scufundate intr-un canal din sudul Copenhagai.

Marti, 4 noiembrie. In capitala Danemarcei se da lupta pentru fotoliul de sus din Primarie. Mai sunt cateva zile pana la alegeri. Razboiul politic e la apogeu. Se infrunta vechiul primar, un politician versat si alunecos, si Troels Hartmann, un tip tanar, chipes, cam afemeiat, plin de avant politic nou. Ford-ul cel negru cu trupul defunct al Nannei apartine echipei de campanie electorala a lui Hartmann. Indiciile crimei duc spre Primarie.

Intre timp, familia tinerei decedate jeleste. Tot echilibrul construit de tatal Birk Larsen, in acesti ultimi ani, pare a se duce pe rapa: noua casa a familiei, mica sa firma de expeditii, chiar si relatia cu sotia sa, mama Nannei. Insa nici Birk Larsen nu e o foaie nescrisa. Copil de strada, in tinerete membru al unui gang de hippioti care, in aburii LSD-ului, se dadeau la orgii si excese, traficant de bauturi, droguri, marfa furata si tot ce putea sa aduca vreun ban, Birk Larsen, ajutat de prietenul sau Vagn Skaerbaek, iese la un moment dat din mlastina societatii. Isi face o viata normala, munceste din greu pentru familia cu trei copii.

Acum, cel mai mare dintre ei, frumoasa si desteapta lui Nanna, zace in pamant. In familie mocneste un aer de razbunare. Larsen cel nou e tot mai intunecat de Larsen cel vechi, un sef de gang care cu pumnul lui greu isi facea singur dreptate. Si nu doar atat. Insa dreptatea se face altfel, gandeste Lund. Dreptatea e apanajul justitiei, iar un comisar de politie si echipa lui de ancheta sunt datori sa aduca dovezile pentru a-l prinde si judeca pe faptas.

Sarah Lund e o tipa ciudata, daca pornesti de la premisa ca toti cei dimprejurul sau sunt „normali”. E o tipa extraordinara, daca o privesti din perspectiva profesiei ei, de politist. Caci atunci cand ea are un caz de rezolvat -si asta se intampla mereu-, tot restul cade in plan secund: familie, planuri, viata personala. Lund e pragmatica si zgarcita in vorbe. Cand scoate ceva pe gura, e concreta si la obiect. Iar atunci, obiectul e legat de caz, de crima care trebuie rezolvata.

Lund are un spirit de observatie iesit din comun, ochii si-i roteste, intotdeauna, 360 de grade. E incapatanata si acribica in cautari. E curajoasa intr-un fel foarte putin spectaculos. E un curaj al indiferentei, al uitarii de sine. In rezolvarea primului ei caz, al Nannei Birk Larsen, comisara Lund nu poarta pistol si n-a mai tras cu el decat la antrenament.

Insa nu pistolul e arma politistei daneze. Armele ei sunt inteligenta, intuitia, incapatanarea si spiritul justitiar. Pentru Lund, cazurile de rezolvat sunt in alb-negru, desi e perfect constienta ca lumea care o inconjoara e gri. Pentru Sarah Lund, lumea e ca vesnicele ei pulovere nordice, tricotate in alb-negru, cu modele de iarna. Puloverele si le-a comandat Lund la pachet, intre o imbucatura de pizza sau sushi rece, inghitit cu o furculita de plastic. Caci Lund n-are timp.

Iar cand totul pare si mai incurcat, cand suspecti principali mor sau au alibiuri perfecte, cand colegi de ancheta sunt impuscati si ancheta se indreapta, ca un bumerang, impotriva ei, politista recurge la metode extreme. Lund se infrunta cu criminalul, cu complicii, dar si cu un sistem politienesc si institutional, politic, care incearca sa o neutralizeze. Sa o lege de maini.

„Nelegiuirea – Primul caz al comisarei Lund” (Das Verbrechen – Komissarin Lunds 1. Fall) a aparut in luna ianuarie 2013, la editura Paul Zsolnay Verlag din Viena. Este vorba de traducerea in limba germana a cartii „The Killing”, originalul fiind editat si ingrijit de editura Macmillan din Londra. Titlul in limba germana nu este traducerea celui englezesc, ci il reproduce pe cel din daneza: „Forbrydelsen”. Autorii sund David Hewson si Sören Sveistrup.

Sveistrup s-a nascut in 1968 langa Copenhaga, a studiat istorie si litaratura, absolvind apoi facultatea de cinematografie daneza. El este autorul scenariului care a stat la baza serialului politist difuzat de televiziunea daneza, incepand cu 2007. Pentru scenariul la „Forbrydelsen”. (Nelegiuirea) autorul a primit numeroase premii internationale si a fost nominalizat la Emmy Award din New York.

Serialul a fost preluat de televiziunea germana si difuzat in 2012 si februarie 2013 la postul TV ZDF. Zeci de milioane de telespectatori l-au urmarit cu sufletul la gura, s-a constituit si un cerc de fani ai comisarei Sarah Lund, comisara al carei chip inconfundabil ramane actrita daneza Sofie Gråbøl. Nelegiuirea in format TV are trei serii, bazate pe trei cazuri. In 29 martie, ultima serie apare pe piata ca DVD.

David Hewson s-a nascut in 1953 si este un autor britanic, de mare succes, al unor romane politiste, care au constituit surse pentru ecranizari TV. Anterior, el a fost jurnalist la Times si The Independent. Hewson traieste momentan in Italia, unde face ce a facut cam totdeauna, adica scrie. „Scriu ca sa traiesc. Cineva trebuie s-o faca” scrie autorul, pe homepage-ul lui. El explica cum merge treaba cu scrisul si ce scrie el insusi, in general si mai recent: „De la povestiri despre un tanar detectiv din Roma numit Nic Costa, pana la reinterpretari ale lui Shakespeare si adaptari ale unui serial politist TV danez, reimaginate ca romane”.

Intr-adevar, metoda scrierii unui roman, posterior ecranizarii TV, pare a fi o premiera. O premiera care insa n-ar fi avut succesul de casa si de piata pe care l-a avut, daca romanul ar fi dezamagit. Insa „Nelegiuirea 1” e o carte care face toate paralele. Ritmul cartii e alert, surprizele se tin lant. 800 de pagini le inghiti pe nerasuflate. Frazele sunt scurte, concentrate, fara balast. Dialogul alterneaza actiunea, facandu-te sa te muti cu mintea in Danemarca cetoasa, a celor trei saptamani din noiembrie in care politia cauta ucigasul Nannei Birk Larsen.

Insa mai e ceva. Textul nu e lipsit de descrieri de locuri, de oameni, de fapte din trecut, de ganduri, de revelatii, de meditatii, de rabufniri laconice ale psihicului zbuciumat si umbrit de tenebre. Textul e pe alocuri poetic si filozofic. Poezia si filozofia nu apartin autorului, ci personajelor inclestate in imprejurari. E un mod interesant de a deschide supapa gandirii. E un mod literar de a capta ce-i sumbru si disperat.

Vineri, 21 noiembrie. Criminalul e gasit, cazul e elucidat. Oare chiar asa sa fie? „Sarah Lund se apleaca peste balustrada de otel, se uita cum ploaia inghetata cade peste fotografia cea veche din mana ei si se intreaba, daca sa-i dea drumul”. „Nelegiuirea” e la final. Fotografia era o ultima dovada in cazul de crima. Acesta a fost inchis, pus la dosarele rezolvate. Dar un semn de intrebare tot mai ramane. Un semn de intrebare, à la Lund.