Librăria Humanitas de la Cişmigiu este gazda unei lansari-eveniment, marti, 11 decembrie, ora 19.00: Iliada şi Odysseia de Homer, traduse în hexametri, cu postfaţă, bibliografie şi indici de Dan Slusanschi, volume aparute de curand la editura Humanitas.
Temerara strădanie a profesorului Slusanschi a adunat numeroase cuvinte de laudă, mai ales datorită efortului de păstrare a versificaţiei şi a ritmului originare, dar şi ştiinţei lingvistice şi darului poetic de a reconstitui, în altă limbă şi în interiorul altor timpuri, epopeile homerice. Cele două volume apărute recent la editura Humanitas au fost ilustrate, cu grijă pentru păstrarea motivelor imagistice clasice, dar cu subtile amănunte stilistice personale, de doi dintre cei mai cunoscuţi artişti ai momentului: Alexandru Rădvan şi Mihail Coşuleţu. Vor fi expuse plăcile originale folosite la ilustrarea copertelor si forzaţurilor.
La evenimentul de lansare sunt invitati sa vorbeasca: Gabriela Creţia, Francisca Băltăceanu, Vlad Zografi, Alexandru Rădvan şi Mihail Coşuleţu.
Dintre multele chipuri pe care tradiţia Antichităţii i le-a dat lui Homer, primul ne vine în minte cel al aedului orb din insula Chios. A trăit în secolul VIII î.e.n. şi a ţesut în cele două epopei episoade din ciclul epic al Eladei din epoca bronzului, îmbrăcând în haina mitului eroic istorii petrecute cu aproape cinci secole înainte.
“Lumea homerică nu are gândul să-şi asigure nemurirea înălţând morminte trufaşe, grădini suspendate, piramide, sfincşi, temple uriaşe. Îi ajunge nemurirea poeziei. Am putea întreba: atâta sânge vărsat pentru frumuseţea unui poem? Răspunsul eroilor este acela că da. În gloria postumă se cuprind şi dăinuie atât esenţa unică a individului, cât şi exemplaritatea lui omenească, treapta pe care urcă un om pentru a dovedi că pasul acesta în sus îi este omenirii cu putinţă” (Petru Cretia)
„Binevoitorul nostru cititor se va întreba, poate, cum de ne-am asumat curajul de a ne avânta într-o atât de temerară întreprindere, cum este aceea a unei noi traduceri a poemelor homerice, şi, mai cu seamă, a uneia dorite în hexametri. Vom mărturisi, prin urmare, deschis că am ajuns treptat să simţim această înclinare nu ca pe o îndrăzneală, ci ca pe o necesitate de neocolit: nimeni nu poate tăgădui faptul că orice lume civilizată, orice naţiune cultivată şi cu respect pentru sine are îndatorirea de a-şi regândi marii autori odată cu fiecare nouă generaţie şi de a-i traduce iarăşi, măcar tot la două generaţii, căutând să se apropie mereu mai mult de spiritul şi de expresia acestora.“ (Dan Slusanschi)
„Cel care a cutezat să traducă poemele homerice, întrecându-se cu precedenta tălmăcire, a lui Murnu, unea cu o ştiinţă filologică temeinică şi subtilă darul înalt al poeziei. A avea, astfel, în limba lor Iliada şi Odysseia este, pentru români, un titlu de nobleţe”. (Andrei Pippidi)
Dan Slusanschi (1943-2008), unul dintre cei mai proeminenţi clasicişti şi filologi români, a fost profesor la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut cursuri de lingvistică indo-europeană (limbă şi mitologie), istoria literaturii sanscrite, veche persă (istorie, civilizaţie, limbă), istoria limbii latine, sintaxă latină, sintaxă greacă, latină medievală şi neolatină, critică de text şi metrică antică. A fost profesor invitat la universităţile din Bruxelles, Liège, Berlin, Caen, Chişinău, Cluj, Timişoara, Constanţa şi doctor honoris causa al Universităţii din Caen. A publicat studii de specialitate şi cursuri universitare (Le vocabulaire latin des gradus aetatum, 1974; Sintaxa propoziţiei latine, 1984, 1994; Introducere în studiul limbii şi culturii indo-europene, 1987, cu Lucia Wald; Du latin aux langues romanes, 1991, cu Maria Iliescu; Sintaxa frazei latine, 1994), precum şi mai bine de 150 de articole ştiinţifice, eseuri şi recenzii în reviste de prestigiu din ţară şi din străinătate. A tradus, singur sau în colaborare, din operele lui Emile Benveniste, Giuliano Bonfante, Pierre Grimal, Georges Dumézil. A editat opera lui Dimitrie Cantemir scrisă în limba latină şi a tradus pentru prima oară în limba română Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othman[n]ice. A tradus, de asemenea, din dialogurile platoniciene. Pentru opera sa, a primit Premiul „Perpessicius" al revistei Manuscriptum, Premiul „Timotei Cipariu" al Academiei Române şi Premiul Naţional al Cărţii (împreună cu Francisca Băltăceanu). Dan Sluşanschi este autorul singurei traduceri integrale în limba română, în metrul originar, a epopeilor homerice, căreia i se adaugă traducerea, tot în hexametri, a Eneidei lui Virgiliu. De-a lungul întregii sale cariere, a militat pentru revirimentul studiilor clasice şi umaniste în România. Într-unul dintre ultimele interviuri îşi mărturisea această profesiune de credinţă: „Filologul este Atlas, cel care poartă lumea culturii pe umerii săi. Umanismul nu este o fabrică de fum sau de fumuri, ci chezăşia statornică a nădejdii că omul şi omenirea mai au un viitor, un altul decât prăbuşirea în apocalipsă".
