Cea mai nouă operă semnată de un compozitor român, „O scrisoare pierdută”, partitură finalizată chiar în cursul acestui an de artistul Dan Dediu, va avea premiera absolută duminică, 16 decembrie (19.00) la Opera Naţională Bucureşti. Transpunere muzicală a celebrei comedii semnate de Ion Luca Caragiale, noua producţie este montată în regia lui Ştefan Neagrău, iar decorurile aparţinVioricăi Petrovici, informeaza ONB.
Următoarele reprezentaţii vor avea loc în datele de 22 decembrie 2012 şi 13 ianuarie 2013.
Lucrare a compozitorului Dan Dediu, “O scrisoare pierdută”- o poveste cu “zevzeci și zombies” - aşa cum o numeşte autorul, este o lucrare omogenă pe placul tuturor. Autor a 147 de lucrări din toate genurile muzicale, Dan Dediu a declarat pentru ONB că punctul de pornire pentru partitura creată se află în anul 2009, urmând trei ani de muncă asiduă pentru a scoate la lumină o partitură de peste 600 de pagini.
“Conduceam maşina într-un trafic infernal din Bucureşti şi am dat drumul la radio pe canalul România Muzical. Se transmitea un tango de Piazzola. Într-o fracţiune de secundă mi-am dat seama: Ăsta e Tipătescu! Restul a venit aproape de la sine: Trahanache, uns cu alifiile ritmurilor și inflexiunilor melodice balcanice; Cațavencu, versatil și alunecos într-un registru ce trece de la hora lungă și romanță la habaneră și French can-can; Farfuridi, cu dublura sa Brânzovenescu, pendulând între bossa nova și peșrev turcesc; Cetățeanul turmentat, luând în piept talazurile fanfarei moldovenești; Pristanda, fante de cartier cu năduf de musical hollywoodian; Dandanache, un OZN politic arhetipal muiat în sos de vin folcloric, cu un iz suspect de manea, dar cu pretenții și reușită de simfonie; mulțimea – o oaste de zevzeci chiuind și chefuind de zor. Și, bineînțeles, Zoe: platoșă mândră de bolero, ascunzând însă o oază de omenesc, de iubire și suferință sub chipul unui vals trist.”
Noua producţie ONB este pusă în scenă de către regizorul Ştefan Neagrău, cel care a conceput şi libretul operei. De-a lungul carierei, acesta a montat mai multe spectacole la diferite teatre lirice din ţară, dintre care amintim operele „Turandot” şi “Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, “L’Elisir d’amore” (“Elixirul dragostei”) de Gaetano Donizetti – debutul ca regizor de operă, „Così fan tutte” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Le Nozze di Figaro” („Nunta lui Figaro”) de acelaşi compozitor, „Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez – debut ca regizor de operetă etc.
“Peste ocean, la amerindieni, pacea se consfințește prin fumarea pipei păcii de către foștii inamici. În spațiul mioritic, chiar și conflictele cele mai tăioase își pot găsi rezolvarea la un mic și o bere. Personajele Scrisorii pierdute, asemenea partidelor politice, sunt gata să se sfâșie, să-și spargă capetele. Conflictele par definitive, rod al verticalității, al intransigenței morale sau ideologice. Definitive? La români? Când “enteresele” o cer, nimic nu e definitiv. Sus, pe scena politică, alianțele se fac și se desfac. Jos, masa celor mulți și manevrați oscilează între două extreme: intransigența cu care-și judecă aleșii pe de o parte și pofta hulpavă pentru scandal, pentru ziarul de cancan, pe de alta”, a declarat Ştefan Neagrău pentru ONB.
Conducerea muzicală va fi asigurată de către dirijorul Tiberiu Soare, unul dintre cei mai valoroşi şi cunoscuţi dirijori din tânăra generaţie. Acesta a colaborat, de-a lungul carierei, cu numeroase instituţii de cultură, printre care orchestrele filarmonicilor din Braşov, Craiova, Constanţa, Timişoara, Oradea, Iaşi, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Naţională Radio etc. În 2004, Tiberiu Soare a realizat conducerea muzicală a premierei româneşti a operei „Münchausen” de Dan Dediu. La pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, al cărei dirijor principal este începand din 2012, a realizat până acum mai multe concerte şi înregistrări, fiecare apariţie a sa adăugând noi succese în palmaresul său.
Despre noua producţie a ONB, dirijorul susţine: “Despre Caragiale "al nostru" s-au scris şi vorbit multe, însă eu vreau să vă spun câte ceva despre Caragiale "al meu": scriitorul era convins că arta este un antidot pentru prostie şi nu ar trebui sub niciun chip să fie transformată în vehiculul acesteia. Cel mai simplu ar fi să închei cu celebrul citat din finalul "Scrisorii pierdute", dar îl voi lăsa pe Pristanda sa o facă, îi iese mult mai bine.
Din echipa de realizatori a noii montări de la Bucureşti fac parte și: Daniel Jinga – maestru cor, Florica Stănescu - coregrafia şi mişcarea scenică, Cătălin Voineag - asistent regie.
Personajele faimoase ale piesei vin pe scena Operei Naţionale Bucureşti şi retrăiesc comedia prin muzică. Distribuţia noii producţii va reuni artişti deja consacrați și aplaudați pe scena ONB şi în străinătate, dar şi tinere talente aflate înaintea unei cariere promiţătoare: Tipătescu - Stefan Popov/Florin Simionca, Caţavencu - Lucian Corchiş/Andrei Lazăr, Pristanda - Ştefan Schuller/Iustinian Zetea, Trahanache - Florin Diaconescu/Valentin Racoveanu, Zoe Trahanache - Simonida Luţescu/Tina Munteanu, Farfuridi - Vasile Chişiu/Daniel Filipescu, Brânzovenescu – Daniel Pop/Şerban Vasile, Cetăţeanul - Liviu Indricău, Agamiţă Dandanache - Răzvan Georgescu/Adrian Strezea.
Dan Dediu – compozitor
Unul dintre cei mai apreciaţi compozitori contemporani, Dan Dediu este autorul a 147 de lucrări din toate genurile muzicale: patru simfonii, piese orchestrale (“Narcotic Spaces”, “Ornements”,“Studii- Motto”, “Spaima”, “Frenesia”, “Mantrana”, “Grana”, “Verva”, “Primavera”, “Atlantis”), cinci concerte (pentru saxofon, violă, vioară, pian), cinci cvartete de coarde, muzică de cameră pentru diverse formaţii, lucrări pentru pian, coruri şi muzică electronică.
De asemenea, Dan Dediu este autorul a patru lucrări de operă, printre care se numără şi „O scrisoare pierdută”, alături de “Post-ficţiunea”, “Münchhausen” şi “Eva!”. Aceasta din urmă a fost prezentată în premieră naţională la Opera Naţională Bucureşti, la Studioul Experimental de Operă şi Balet “Ludovic Spiess” în data de 26 aprilie 2012. Este laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale, atât în calitate de compozitor, cât şi de interpret. Compoziţiile sale au fost publicate de edituri de prestigiu precum Peermusic (Hamburg şi New York), Lucian Badian Editions (Ottawa), Editura Muzicală Bucureşti.
Extrem de activ în viaţa muzicală românească, Dan Dediu este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (UNMB) din anul 2008, a fost şeful catedrei de compoziţie din cadrul UNMB în perioada 2000 – 2008, director artistic al festivalului Săptămâna Muzicii Noi (ediţiile din 1999, 2001, 2007 şi 2008) şi director artistic al ansamblului şi festivalului Profil (ediţiile 2004 şi 2006). A publicat peste 100 de eseuri, articole şi cronici şi a participat la numeroase conferinţe de profil.
Ştefan Neagrău – regizor
De-a lungul carierei, regizorul Ştefan Neagrău a pus în scenă mai multe spectacole, la diferite teatre lirice din ţară, dintre care amintim operele „Turandot” şi “Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, “L’Elisir d’amore” (“Elixirul dragostei”) de Gaetano Donizetti – debutul ca regizor de operă, „Così fan tutte” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Le Nozze di Figaro” („Nunta lui Figaro”) de acelaşi compozitor, „L’Italiana in Algeri” (“Italianca în Alger”) de Gioacchino Rossini, “Il Matrimonio segreto” (“Căsătoria secretă”) de Domenico Cimarosa şi operetele “Lysistrata” de Gherase Dendrino, „Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez – debut ca regizor de operetă. A coordonat de asemenea mai multe reluări ale unor spectacole celebre din repertoriul Operei Naţionale Bucureşti.
A făcut de asemenea asistenţă pentru spectacolele regizorilor Jean Rânzescu, Hero Lupescu, Petrikă Ionesco, Cătălina Buzoianu, Andrei Şerban, Cornel Todea, Alexandru Tocilescu, Beatrice Rancea, Mihai Măniuţiu, Marina Emandi, Alex Rădulescu, Ion Caramitru. A realizat de asemenea traducerea unor librete de operă din repertoriul universal.
A participat cu spectacole regizate la Festivalul Klassik Sommer în Germania (între anii 2002 – 2005) şi la turneele Operei Naţionale Bucureşti în Marea Britanie, Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Japonia, Coreea de Sud şi Thailanda. Din 1990 este regizor al Operei Naţionale Bucureşti, iar din 1995 este profesor asociat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.
Viorica Petrovici – scenograf
Artist plastic, scenograf de teatru, operă, balet şi film, profesor, doctor în spectacologie, Viorica Petrovici are o activitate impresionantă în domeniul artelor spectacolului. A realizat costume pentru mai multe producţii cinematografice de succes, româneşti şi internaţionale: Le Concert (regia: Radu Mihăileanu), Tertium non datur (regia: Lucian Pintilie), Asfalt Tango (regia: Nae Caranfil). A realizat recent costumele premierei spectacolului Nabucco 12, în regia lui Alexandru Hausvater, producţie montată la Opera Naţională Româna Cluj-Napoca.
Pentru toată această activitate profesională a fost recompensată cu mai multe distincţii de prestigiu: Premiul pentru Scenografie pentru spectacolul „Politica” (regia: Silviu Purcărete) la Festivalul de Teatru Contemporan de la Braşov (1982), Premiul UAP pentru Scenografie (1998), Placheta de argint Novisad (2001, cea mai importantă distincţie obţinută de România în domeniu), Premiul Criticilor Muzicali (2001). A mai obţinut premiul colectiv pentru filmul „Trahir” (regia: Radu Mihăileanu) în cadrul Festivalului Filmului Francofon de la Montreal (1994), nominalizare la Globul de Aur a echipei de creaţie a filmului „Le Concert” (regia: Radu Mihăileanu) în 2010 şi nominalizarea, în 2011, a peliculei „La source des femmes”, în aceeaşi regie, la Festivalul de la Cannes, Premiul GOPO pentru „Caravana cinematografică” (regia: Titus Munteanu).
Un moment remarcabil în cariera artistei l-a reprezentat nominalizarea la Premiile César la categoria „Cele mai bune costume”, pentru filmul La source des femmes (“Izvorul femeilor”), în regia lui Radu Mihăileanu.
Viorica Petrovici este scenograf al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1984, unde a creat decoruri şi costume pentru zeci de spectacole de operă şi balet.
