Artistul britanic Neil Thomson dirijează de 20 de ani concerte importante ale Orchestrei de Cameră Radio şi pentru a puncta acest moment aniversar va reveni la pupitrul acesteia intr-un concert la Sala Radio, miercuri, 28 noiembrie, de la ora 19.00.
Considerat unul dintre cei mai apreciaţi dirijori britanici, invitat la pupitrul celor mai bune orchestre din lume, Neil Thomson a studiat la Royal Academy of Music şi la Royal College of Music (Londra), fiind cel mai tânăr dirijor care a coordonat catedra de specialitate a celei de-a doua prestigioase instituţii şi s-a bucurat de lecţiile oferite de celebrul Leonard Bernstein.
Potrivit comunicatului remis Hotnews.ro, seara concertistica va debuta cu Simfonia nr. 5 în si minor, creaţie a lui Carl Philipp Emanuel Bach, al cincilea fiu al marelui Bach şi va continua cu „Dansul furiilor şi al spiritelor binecuvântate” din opera „Orfeu şi Euridice” semnată de Gluck, compozitor clasic şi profesor de muzică al reginei Maria Antoaneta. Orchestra de Cameră Radio va interpreta de asemenea Simfonia nr. 31 în re major - Paris creaţie a lui Mozart, compusă în contextul celei de-a doua călătorii în oraşul luminilor întreprinse de compozitor. Programul se va încheia cu Stabat Mater, imn închinat Fecioarei, redând suferinţa Mariei în faţa crucii, lucrare a compozitorului italian de secol XVIII Giovanni Battista Pergolesi. Soprana Irina Săndulescu-Bălan, solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, şi mezzo-soprana Maria Jinga, artistă a Operei Naţionale Bucureşti, alături de Corul Academic Radio coordonat de Dan Mihai Goia, vor aduce la viaţă partitura lui Pergolesi.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.
Neil Thomson este unul dintre cei mai apreciaţi dirijori ai generaţiei sale, a cărui carieră se află în plin apogeu, fiind invitat şi reinvitat la pupitrul celor mai bune orchestre din lume.
La început, accesul spre muzică al lui Neil Thomson a fost înlesnit de studiul viorii şi al violei la Royal Academy of Music. Au urmat apoi studiile la Royal College of Music unde a optat pentru dirjatul de orchestră sub îndrumarea lui Norman Del Mar. A fost şi unul dintre studenţii Centrului Muzical Tanglewood unde a beneficiat de sfaturile unor profesori şi dirijori excepţionali: Leonard Bernstein şi Kurt Sanderling. S-a numărat printre finalişti şi a fost principalul câştigător al Concursului pentru Dirijori de la Leeds (1990) şi al Concursului Donatella Flick (1993).
Dirijorul Neil Thomson a apărut la pupitrul unor orchestre celebre: London Symphony Orchestra, London Philharmonia, English Northern Philharmonia, Royal Philharmonic Concert Orchestra şi London Concert Orchestra. Din 2005 a început colaboarea cu orchestrele London Philharmonic, BBC Symphony, Royal Scottish National, Aarhus Symphony din Danemarca, Lithuanian National Symphony, Orchestra Teatrului Massimo Palermo şi Orchestra Simfonică din Yucatan, Mexico, Lithuanian Chamber Orchestra.
Colaborarea cu Orchestra de Cameră Radio a început din 1992 şi tot de atunci a fost invitatul orchestrelor Filarmonicilor din Cluj-Napoca, Ploieşti şi Arad, iar din mai 2005 a început colaborarea cu Orchestra Naţională Radio.
Ansamblul Chelsea Sinfonia din Londra este o nouă orchestră care şi-a propus să reunească cei mai buni instrumentişti din toate orchestrele din Marea Britanie şi care l-a ales pe Neil Thomson director Muzical.
În perioada 1992 - 2006, Neil Thomson a coordonat activitatea catedrei de dirijat de la Royal College of Music, fiind cel mai tânăr dirijor care a deţinut acest post. A susţinut cursuri de măiestrie la Vilnius - Lituania, la Mozarteum Salzburg şi a făcut parte din juriile unor competiţii internaţionale: Concursul Maazel pentru dirijori (în juriu alături de însuşi Lorin Maazel) şi Eduardo Mata din Mexico City. În 2013 este invitat să facă parte din juriul Consursului de dirijat Prokofiev din St. Petersburg.
Prim-solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, soprana Irina Săndulescu-Bălan este o prezenţă constantă pe scenele Operelor din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, o invitată de marcă a orchestrelor Filarmonicilor din Arad, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Mureş şi a ansamblurilor muzicale Radio - Orchestra Naţională şi Orchestra de Cameră.
Născută într-o familie de muzicieni, Irina Săndulescu-Bălan a început, în paralel, studiul pianului şi al viorii. A absolvit Liceul de muzică "Dinu Lipatti” din Bucureşti la secţia vioară. În acelaşi timp a început studiul de artă vocală sub îndrumarea mamei sale, profesoara de canto Georgeta Bălan. Calităţile vocale şi rezultatele obţinute au determinat-o să urmeze Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, la clasa canto a sopranei Georgeta Stoleriu.
Soprana Irina Săndulescu-Bălan şi-a început activitatea solistică încă din studenţie, fiind solicitată pentru diverse recitaluri, concerte şi participări la festivaluri naţionale şi internaţionale. Studiile universitare le-a încheiat cu rolul Violetta din opera “La Traviata” de Verdi, ceea ce i-a deschis calea spre scenele lirice din România şi cooptarea ei ca solistă în colectivul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.
Repertoriul Irinei Săndulescu-Bălan s-a completat cu rolurile Fiordiligi în “Cosi fan tutte”, Contesa în “Nunta lui Figaro”, Micaela în “Carmen”, Marguerite în “Faust”, Valancienne în “Văduva veselă”, Rosalinde în “Liliacul”, Lauretta în “Gianni Schicchi”, Mimi în “Boema”, Nedda în “Pagliacci”, Tatiana în “Evgheni Oneghin”, Liu din “Turandot” şi Desdemona în “Otello” şi altele. În completarea personalităţii sale artistice a abordat cu acelaşi interes repertoriul vocal-simfonic şi creaţia universală de lied.
Activitatea sa cuprinde participări în recital, concerte sau spectacole la festivaluri naţionale şi internaţionale - Bratislava, Bucureşti, turnee în Austria, Germania, Italia, Franta, Japonia, Coreea, producţii internaţionale de operă la Viena şi Paris, numeroase înregistrări la Radio Bucureşti şi Electrecord.
Apreciată de public şi de critica de specialitate, soprana Irina Săndulescu-Bălan a fost distinsă cu Premiul Special al Juriului la Concursul Internaţional “Johannes Brahms” Hamburg 1985, Premiul Special pentru interpretare al Uniunii Interpreţilor şi Criticilor Muzicali din România 1992, Premiul Special pentru întreaga activitate a anului 1994 al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România 1995, Ordinul “Meritul Cultural” Clasa II decernat de Preşedintele României în 2004.
Din anul 2006, mezzosoprana Maria Jinga este solistă a Operei Naţionale Bucureşti, pe a cărei scenă în care şi-a făcut debutul cu rolul Rosina din „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini (2005). A avut apoi ocazia să dea viaţă mai multor personaje precum Angelina din „Cenuşăreasa” de G. Rossini, Olga din opera „Evgheni Oneghin“ de P. I. Ceaikovski, Un Musico din „Manon Lescaut”, Kate din „Madama Butterfly” de G. Puccini, Dorabella din „Così fan tutte”, Doamna 2 din „Flautul fermecat“ şi Cherubino din „Nunta lui Figaro“ opere de W.A. Mozart, Dido din „Dido şi Aeneas” de H. Purcell, Spiridon din opera „O noapte furtunoasă” de P. Constantinescu, Flavio din „Decebalo“ de L. Leonardo, Hänsel din „Hänsel şi Gretel“ de E. Humperdinck.
Absolventă (2004) a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia Canto clasic la clasa prof. Geogeta Stoleriu, Maria Jinga a abordat şi repertoriu vocal-simfonic. A fost invitată pentru realizarea mai multor proiecte de acest gen de orchestrele Filarmonicilor din Braşov, Sibiu, Piteşti, Târgovişte, de Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio.
Mezzosoprana Maria Jinga a putut fi ascultată de melomani şi în mai multe recitaluri sau concerte de arii din opere: la Ateneul Român, Sala Radio şi sala Dalles, Teatrul Naţional Bucureşti, pe scene din Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Giurgiu, Sinaia.
Fiind permanent preocupată de şlefuirea artei sale lirice, Maria Jinga a urmat în anul 2009 cursurile de perfecţionare organizate de Opera Naţională Bucureşti, susţinute de soprana Ileana Cotrubaş şi de mezzosoprana Viorica Cortez.
Maria Jinga a participat la mai multe competiţii naţionale şi internaţionale şi a câştigat mai multe premii: Premiul I la Concursul Naţional „Hariclea Darclée” Brăila 1995, Premiul al-II-lea la Olimpiada Naţională – Reşiţa, 1996, Premiul I la Concursul Naţional „George Georgescu” – Tulcea, 1997, Marele Premiu la Concursul Naţional „Hariclea Darclée” – Brăila, 1997, Medalia de Aur – Academia Lutece – Paris, 1998, finalistă a Concursului Internaţional „George Enescu" - 2003, Premiul I la Concursul Internaţional „Arta Florescu" - 2010.
