In colectia „Raftul Denisei" a Editurii Humanitas Fiction a fost publicat de curand romanul Spiritus de Ismail Kadare, in traducerea lui Marius Dobrescu. Considerat una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane, Ismail Kadare a fost recompensat de-a lungul timpului cu numeroase premii si distinctii, printre care amintim: International Man Booker Prize, in 2005 si Premio Príncipe de Asturias de las Letras, in 2009, opera sa fiind tradusa in peste patruzeci de tari.
Deseori comparat cu romanele lui Kundera sau Kafka, Spiritus dezvaluie consecintele tragice ale obsesiei autoritatii. Intr-o Albanie unde oamenii poarta cusute in captuseala hainelor microfoane care le inregistreaza fiecare soapta sau miscare, unde teama şi ura sunt cuvintele-cheie, doar fortele stravechi si legile imuabile ale mitului mai pot interveni pentru a reinstaura ordinea.
Narat pe trei planuri paralele şi construit pe un cadru solid, romanul lui Ismail Kadare imbina drama politista cu o poveste cu elemente fantastice. In centrul povestii se afla o situatie aproape neverosimila: in timpul ororilor savarsite de dictatura, vigilenta politiei secrete ajunge pâna la performanta de a-i interoga chiar şi pe... morti. Securitatea albaneza amplaseaza mici dispozitive de inregistrare in hainele oamenilor, iar Shpend Guraziu, ucis in aparenta accidental de un buldozer, este inmormantat cu un microfon asupra sa. Dupa trei ani, la redeschiderea cazului, anchetatorii decid sa il deshumeze pentru a verifica informatiile inregistrate. Acest fapt are consecinte nefaste, deoarece ii va urmari definitiv pe Arian Vogli, seful Securitatii, pe acolitii sai şi chiar pe enigmaticul Conducator. Fie ca este vorba despre un blestem, asa cum ajung sa creada chiar si scepticii ofiteri de Securitate, sau pur si simplu de un sir de inexplicabile si atroce intamplari, pare ca intunecata lume albaneza e guvernata de legi nescrise care duc in cele din urma la instaurarea dreptatii.
Ismail Kadare s-a nascut in 1936 in Albania, a absolvit Filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura „Maxim Gorki“ din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia ii urmeaza in 1957 un al doilea, Visari. Trecerea la proza o face in 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internationala. In anii urmatori continua sa publice romane si numeroase volume de povestiri, dobandind o reputatie greu de egalat in lumea literara: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronica in piatra (1971), O capitala in noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii insingurari (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfarsitul toamnei (1988). In 1990 Kadare primeste azil politic in Franta si pana in 2001 locuieste la Paris. In tot acest timp ii apar romanele Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008), Spiritus (1996), Florile inghetate din martie (2000). In 2001 Kadare se intoarce in Albania. Continua sa scrie romane care se bucura de succes atat in Europa, cat si peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012, in vol. Cronica in piatra. Vremea nebuniei), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011) si Cina blestemata (2009). Ismail Kadare este si autorul unor eseuri, scrieri de memorialistica, precum si al cartii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.
In colectia „Raftul Denisei“, de acelasi autor au mai aparut: Palatul Viselor, Umbra, Amurgul zeilor stepei, Mesagerii ploii, Accidentul, Cronica in piatra. Vremea nebuniei.
