A fi păstor si a trăi după traditia transhumantei: iată o meserie si un stil de viată care dispar încet încet. În Europa de vest aproape că nu mai există, spre deosebire de Europa de est, unde ciobanii îsi însotesc încă turmele pe drumul transhumantei. Fotograful român Dragos Lumpan si etnograful belgian Gaëtan Rousselet au documentat viata ciobanilor români în timpul transhumantei. Fotografiile realizate de cei doi vor fi expuse la galeria Rue de l’Exposition a Institutului Cultural Român de la Paris, în lunile februarie si martie 2012. Vernisajul expozitiei va avea loc miercuri 8 februarie si va fi precedat de conferinta "Transhumanta, o traditie milenara, azi", informeaza ICR Paris.
Dragos Lumpan a însotit ciobanii români timp de mai multi ani , incepand cu 2007, pentru realizarea seriei „Ultima transhumantă”. „Am început acest proiect pentru mai multe motive. Primul dintre ele a fost curiozitatea. Călătorind, vedeam turme de oi pe câmp, întotdeauna însotite de un oier. (...) Unde dorm acesti ciobani, ce mănâncă, cum îsi petrec zilele? Unii dintre ei îsi însotesc turmele în fiecare zi si merg sute de kilometri pe an, dorm acolo unde îi apucă noaptea, sub cerul liber, indiferent dacă e iarnă sau vară. Trăiesc într-un alt timp si o a ltă viată, după un calendar cosmic. Un alt motiv a fost că îmi place brânza ; iar al treilea este disparitia traditiei transhumantei. Oierii nu mai vor să fie oieri. Nu mai vor să se deplaseze încontinuu deoarece să fii baci nu e o meserie ci un stil de viată, o viată foarte dificilă”, spune Dragos Lumpan. A extins apoi proiectul la Albania, Grecia, Italia, Tara Galilor si Turcia. Astfel, seria „Ultima transhumanta” devine o documentare a acestei traditii la nivel european.
Etnologul belgian Gaëtan Rousselet vine să completeze partea romanească a poveştii despre transhumantă. El trăit timp de doi ani în Maramures, alături de ciobani. Rezultatul este seria de fotografie documentară „Ciobani din nord- vestul României”. Fotografiile lui se revendică de la traditia documentarului si prezintă scene din cotidianul pastoral. Rousselet scoate transhumanta din atmosfera poetică a lui Lumpan pentru a o plasa în cotidianul şi în contextul social al anilor în care trăim. Bacii lui Rousselet trăiesc în lumea noastră: se supun normelor europene, se ocupă de chestiuni administrative, fac parte din societatea prezentă .
Cele două viziuni se completează reciproc si construiesc o arhivă valoroasă despre o lume care în curând nu va mai exista.
Galeria Rue de l’Exposition este proiectul Institutului Cultural Român de la Paris pentru promovarea artei fotografice românesti. Expozitiile prezentate în galerie au întotdeauna o componentă „ angajată” : fotografie socială, sociologică sau antropologică. O temă anuală reuneste operele alese pentru a expune diverse fatete ale societătii. În 2012 tema este „ Reminiscente”. Galeria va prezenta lucrări despre urmele unor lumi în disparitie : transhumanta, mineritul, orfanii din epocă comunistă, etc.
