Implinirea a 22 de ani de la (re)infiintarea Muzeul Taranului Roman, va fi marcate duminica, 5 februarie, printr-o serie de acţiuni. Potrivit comunicatului MTR, cu aceasta ocazie, intrarea in expozitia Pe aripile timpului va fi libera, iar de la orele 12.00, 14.00 si 16.00, vizitatorii pot participa la vizite ghidate. Dupa acest eveniment expozitia urmeaza sa fie desfacuta si pregatita pentru refacerea ei in Franta.
Incepand cu ora 18.00, in Studioul Horia Bernea, va avea loc proiectia filmului Triptic: Constantin Brailoiu, Clara Haskil si Dinu Lipatti (un film de Ana Simion, pus la dispozitie de Editura Video). Proiectia filmului va fi urmata de concertul de muzici traditionale Ecouri din Romania profunda. Ion Costache si Mihai Dinita din satul Merisani-Dobrotesti, Teleorman, vor canta din caval, diferite feluri de fluiere (simple sau ingemanate), cimpoi si ocarina – separat sau impreuna – cantece de dragoste si melodii de joc din Teleormanul de altadata.
Nelu Petru Jolte din satul Birtin, Siminic Guti si Leontin Dungau. Cei trei bihoreni vor executa cantece lirice (doine) si melodii de joc: Luncanul (numit inspre Beius Polca), Salajanul (numit si Pe picior), Manantelul si Invartita rara (din partile Clujului).
Nicolae Pitis va canta hori din Tara Lapusului, va suna din trambita, va dansa si va striga ca la joc. I se va alatura dupa voie, cu glasul, zongora, dramba, tilinca sau viola (contra), Ioan Pop din Hoteni, Maramures, conducatorul cunoscutului grup Iza. Impreuna cu cei doi vor mai evolua Ioachim Fat (cetera) si Grigore Chira (zongora, doba, gordon), care vor executa hori si melodii de joc de altadata din Maramures, din Lapus si din Chioarul vecin.
Muzeul National al Taranului Roman a fost infiintat in 1906, prin decret semnat de regele Carol I, sub numele Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială si a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Şosea.
De-a lungul anilor, muzeul si-a schimbat denumirea în 'Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională' iar apoi în 'Muzeul de Artă Naţională Carol I'. după cel de al Doilea Război Mondial, când clădirea se va transforma, începând cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, al Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România, pentru a ajunge, în ultimii ani de regim comunist, un fel de omagiu muzeal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
După revoluţia din 1989, pe 15 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la acea vreme, face un nou act întemeietor numindu-l, şi la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică, pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.
Horia Bernea este cel care a schimbat radical modul de expunere si funcţionalitate a muzeului. Recunoasterea internationala a institutiei muzeale a venit in 1996 cand a primit premiul EMYA pentru muzeul european al anului.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român este astazi un reper in viata culturala bucuresteana prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.), prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile devenite tradiţionale şi promovarea 'produselor ţăranului român'.
