In cadrul proiectului „Exponatul lunii”, la Muzeul National de Istorie a României este vernisata micro-expozitia „Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza. Personajul, artistul, atmosfera...". Expozitia va fi vernisata miercuri 25 ianuarie 2012, orele 12.00.

Locul central în cadrul expozitiei îl ocupă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pictat de Carol Popp de Szathmari. Cu acest prilej, Muzeul National de Istorie a României marchează, de fapt, două momente aniversare: împlinirea a 150 de ani de la data la care domnitorul Cuza proclama, în fata Adunărilor Moldovei si Tării Românesti, reunite la Bucuresti, „Unirea definitivă a Principatelor” (24 ianuarie 1862) si împlinirea a 200 de ani de la nasterea lui Carol Popp de Szathmari, unul din cei mai importanti artisti români ai secolului al XIX-lea (11 ianuarie 1812).

Potrivit comunicatului institutiei muzeale, expozitia se concentrează în jurul a trei „componente” principale, exprimate chiar în titlul acesteia. După cum era si firesc, un rol important este acordat „personajului”: Alexandru Ioan Cuza, cel care este, de fapt, „liantul” întregului demers expozitional. Cuza reprezintă o personalitate singulară. El a fost simbolul unei mari cotituri istorice trăite de natiunea sa. Un timp, în Statul care s-a constituit prin strângerea laolaltă a moldovenilor şi muntenilor în unice hotare, persoana sa întruchipa unitatea, căci marile puteri garante au acceptat faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 punând condiţia – greu dacă nu imposibil de îndeplinit – ca noul domnitor să cârmuiască alternativ, într-o capitală sau cealaltă – la Bucureşti sau Iaşi – cu două guverne, două Adunări, două administraţii, deşi titulatura celor două ţări era de cea de Principatele Unite! Doar în persoana domnitorului unirea fusese îndeplinită! În fata Adunărilor reunite la Bucuresti pe 24 ianuarie 1862, domnitorul spunea: „O viată nouă se deschide astăzi pentru România (...) Credincios misiunei ce mi-ati dat si cunoscând dorinta statornică a românilor de a rămâne uniti, am proclamat înaintea D-voastră, cât si înaintea tărei, unirea definitivă a Principatelor. V-am zis că ea va fi precum România o va dori si simti”.

Organizatorii expozitiei au cautat sa refaca „atmosfera” surprinsă de artistul plastic în cadrul tabloului (domnitorul este redat în picioare, purtând uniforma de colonel de lăncieri; mâna dreaptă este sprijinită pe o măsută, pe care se află două documente si chipiul de la uniformă; mâna stângă este pe garda sabiei; în spatele personajului se află un tron si o perdea de catifea de culoare visinie; Alexandru Ioan Cuza poartă cinci ordine străine, conferite cu diferite ocazii). Pentru reconstituirea „atmosferei”, vor fi expuse câteva dintre elementele constitutive ale picturii: tronul domnitorului, ordinele care apar în tablou: două Ordine „Osmanie” si Ordinul „Medgidie” (otomane), Ordinul „Sf. Mauriciu si Lazăr” (italian) si Ordinul „Mântuitorului” (grecesc), o sabie cu briliante, rubine şi smaralde, oferită de cetăţenii oraşului Turnu Măgurele, având pe lamă următoarea inscripţie: „Suvenir de la cetăţenii comunei Turnu Măgurele Mării Sale Domnitorul Românilor pentru măreţele fapte din 1864”.