Scriitoarea Mariana Sora, autoare a numeroase volume de eseistica, memorialistica, critica literara si romane, a incetat din viata, luni, la Munchen, la varsta de 94 de ani, potrivit unui anunt remis miercuri Mediafax.
Mariana Sora s-a nascut in Budapesta pe 26 mai 1917 iar doi ani mai tarziu, familia ei s-a stabilit la Timisoara. A inceput sa invete limba romana odata cu inceperea studiilor primare, limbile materne fiind, pana atunci, germana si maghiara. In ianuarie 1939, s-a casatorit cu Mihai Sora, cu care a avut trei copii, Andrei si Sanda si Tom.
Intre 1939 si 1945, a devenit bursiera a Guvernului francez. S-a reintors in tara in 1948. In 1978 s-a stabilit la Munchen, potrivit site-ului editurii Cartea Romaneasca.
Mariana Sora este autoarea a numeroase volume de eseistica, memorialistica, critica literara si romane. Cartile de critica sunt considerate cele mai importante lucrari ale scriitoarei: "Heinrich Mann" (Editura pentru Literatura Universala, 1966), "Unde si interferente. Studii, eseuri, articole" (Editura pentru Literatura, 1969), cu texte despre I. L. Caragiale, Ion Creanga, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Boll, Gunter Grass etc.; "Cunoastere poetica si mit in opera lui Lucian Blaga" (Editura Minerva, 1970), "Cioran jadis et naguere" (Editions de L'Herne, 1988), "Despre, despre, despre..." (Editura Nemira, 1995, 2000), se arata pe site-ul programului Restitutio Benjamin Fondane, coordonat de filosoful si eseistul Mihai Sora si scriitoarea si cercetatoarea Luiza Palanciuc.
Potrivit aceleiasi surse, sunt, apoi, numeroasele traduceri ale Marianei Sora in germana sau franceza din literatura romana clasica si contemporana (din nou: Caragiale, Eliade, dar si Blecher, Delavrancea, Filimon etc.); din germana, franceza, maghiara in romana (cele doua volume consistente, insotite de un comentariu nuantat, publicate la Editura Minerva, in 1973, sub titlul "Gandirea lui Goethe in texte alese", dar si Ionesco, Boll, Kafka, Thomas Mann, Magda Szabo); din maghiara in germana (Nagy Istvan, Balla Karoly etc.).
Urmeaza scrierile de fictiune ale Marianei Sora: "Ratacire" (Editura Fundatiei Culturale Romane, 1995), reluat, ulterior, in volumul "Marturisirile unui neispravit" (Editura Cartea Romaneasca, 1999); scrierile confesive (jurnale, memorii): "O viata-n bucati" (Editura Cartea Romaneasca, 1992, 2001, 2007), "Filigrane. Scrisori din Paris si alte proze din cinci decenii" (Editura Elion, 2000), "Cenusa zilelor. Jurnal, 1997-2001" (Editura Albatros, 2002), "Doua jurnale fata in fata" (Editura Cartea Romaneasca, 2009).
"A plecat dintre noi, cu discretie, Mariana Sora. Plecata multi ani din tara si, evident, pusa la index de regimul comunist, Mariana Sora nu a incetat sa traiasca in cultura romana. Scriitoare, eseista, traducatoare si critic literar, Mariana Sora a facut parte dintr-o generatie care a fost nevoita sa traverseze un «veac de iarna», pastrand acel spirit exceptional al culturii romanesti din perioada interbelica", se arata intr-un comunicat al Ministerul Culturii si Patrimoniului National remis Agerpres.
0
0
