VIDEO Lucian Boia: "Nu cred in intelectualul care face politica, cred in intelectualul care judeca politica"

de L.P.     HotNews.ro
Marţi, 8 noiembrie 2011, 8:19 Actualitate | Cultură


Cum s-au comportat public intelectualii romani in intervalul dintre 1930 -1950? Mereu atenti la glasul istoriei au balansat intre extreme, s-au inselat in evaluari, s-au adaptat - de multe ori atat de bine! - puterii, vremurilor, au cedat presiunilor ideologice sau au imbratisat doctrine pe care cu putin timp in urma le detestau. Putini au fost consecventi cu valorile si idealurile lor, putini au refuzat pana la urma adapostirea la umbra Puterii. In ultima sa carte "Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1950" (Humanitas, 2011) istoricul Lucian Boia scoate la iveala "omenescul" intelectualitatii romanesti in infruntarea ei cu schimbarile rapide de regimuri politice.





Intalnirea s-a incheiat. Multumim invitatului pentru raspunsurile sale. Urmareste mai jos un interviu video:

- In elita intelectuala din anii '30 exista mai multa efervescenta, decat acum.
- Cazul medicului Grigore T. Popa, o biografie pilduitoare a unui om care nu s-a lasat sedus de Putere.
 - Intelectualii au fost inconsecventi pentru ca istoria a fost foarte inconsecventa. In zece ani s-au schimbat sapte regimuri politice.
- "Nu cred in intelectualul care face politica, cred in intelectualul care judeca politica si nu numai politica. Intelectualul ar trebui sa asigure jocul viu al ideilor, miscarea libera a ideilor intr-o societate"



 

- Despre Alexandru Rosetti, un personaj care apare in toate capitolele cartii si care a colaborat cu toate regimurile, dar care se salveaza prin opera sa.
-  Intelectualii si Puterea, despre solutia pe care o gasise Radulescu-Motru care a trecut dintr-un partid intr-altul, tocmai pentru a nu fi absorbit de sistem.
- Despre regele Carol al II-lea si stradaniile sale in domeniul culturii si despre intelectualii care-i aduceau omagii














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Cristian

    1) Care au fost criterile de selectie a "elitei" in perioada respectiva?
    2) Au fost membrii acestei elite ajutati de caracterul lor maleabil pentru a fi promovati?
    //
    Multumesc!

    • Lucian Boia

      Fac deosebirea intre intelectuali in ansamblul lor si elita intelectuala, elita reprezentand evident zona de sus a intelectualitatii. Definirea ei, fireste, nu poate fi decat aproximativa. In fond apartin eliteti cei care in epoca sunt recunoscuti ca atare. Unele categorii sunt evidente. Astfel, corpul universitar, mai ales la nivel de profesor si conferentiar. De asemenea, membrii Academiei Romane. Fireste scriitorii cei mai reprezentativi, fie prin aprecierea lor de catre critica, fie prin popularitatea de care se bucura. La fel si jurnalistii, aci jurnalisti care au un rol in modelarea opiniei publice.
      Am adaugat si persoane mai putin cunoscute in epoca dar care au devenit apoi mai cunoscute si reprezinta pentru noi modele culturale. Cazul lui Eugen Ionescu, de exemplu, care incepe sa fie cunoscut in anii '30, dar e departe de celebritatea de mai tarziu. Sau George Mihail Palade, tanar asistent la Facultatea de Medicina din Bucuresti, iar in 1940 legionarii au vrut sa-l scoata din invatamant, pe motiv de insuficienta activitate stiintifica. E de-a dreptul ironic. Nu aveau cum sa stie atunci ca va fi singurul roman ce va obtine premiul Nobel.

    • Lucian Boia

      2. La a doua intrebare, raspunsul ar fi partial da, desi in ansamblu, elita anilor '30 este de foarte buna calitate. Cei mai multi sunt oameni care-si merita locul. In acelasi timp, multi se dovedesc preocupati sa dispuna de sprijin politic. Spre sfrasitul anilor '30 jumatate dintre universitari sunt afiliati unui partid, o proportie foarte mare. Conta si sprijinul politic pentru a obtine o pozitie sau pentru a o consolida. Unii au trecut prin mai multe partide. Radulescu-Motru chiar teoretiza acest gen de adaptabilitate politica. Spunea ca daca a atrecut la un partid la altul a fost pentru a-si asigura o anume independenta de a nu se lasa dominat de factorul politic. Scrie in jurnalul sau, in 1944, "daca as fi mai tanar m-as face comunist". Sunt si destui intelectuali din elita, care dupa ce au fost alaturi de Carol al II-lea sau de legionari s-au alaturat comunistilor dupa 1944. Cred ca multi intelectuali au respect fata de Putere si dorrinta si interesul de a fi alaturi de Putere. Multi s-au adaptat la regimuri succesive destul de bine.

  • Întrebarea nr. 2 lidia

    Mai intai, felicit hotnews pentru ideea de a-l invita pe dl Lucian Boia sa discute cu publicul obisnuit. Apoi, intrebarea mea este: pe parcursul cercetarii a intalnit dl prof. un personaj, un nume, care sa-l fi pus pe ganduri, sau sa-l fi lasat melancolic prin felul de a gandi, vehicula idei, actiona? Multumesc.

    • Lucian Boia

      Am intalnit personaje care s-au remarcat fie printr-o atitudine consecventa fie printr-o lipsa totala de consecventa. Intre primii - Grigore T. Popa - un mare medic si decan al Facultatilor de Medicina in Iasi si Bucuresti. S-a manifestat ca un democrat consecvent si apoi tot ca un democrat consecvent si dupa 1944, refuzand dominatia comunistilor. A fost dat afara din Universitate in 1944 si a murit la scurt timp. Iata un om care si-a condus toata viata dupa principii.
      La polul opus, iata-l pe Constantin Daicoviciu, cunoscut arheolog si istoric, care incepe prin a fi liberal, devine sustinator al lui Carol al II-lea, in 1940 devine legionar si pus de legionari decan ala Facultatii de Litere din Cluj, dupa caderea legionarilor, se afla in bune relatii cu regimul Antonescu si devine decan, iar in 1944 se apropie de comunisti si e paradoxal numit decan al aceleiasi facultati. Exemplu tipic de personaj care a reusit sa se adapteze la toate regimurile. Sunt impresionante tocmai cazurile acestea extreme de fermitate maxima sau de elasticitate maxima.

  • Întrebarea nr. 3 Voican

    Daca ar fi sa comparati intelectualitatea romana din acea perioada cu cea franceza din aceeasi perioada, oare nu apar aceleasi atribute, credinta in verdictul istoriei, versatilitatea, dorinta de a primi sinecuri de la stat?
    Poate la un nivel diminuat, dar nu arata acest lucru o sincronicitate a atitudinilor si o debusolare comuna?

    • Lucian Boia

      Este o comparatie perfect legitima, problemele romanesti din epoca nu sunt doar roamanesti, ci in buna parte europene si ceea ce este caracteristic este polarizarea opiniilor si impingerea lor spre extreme. Tot mai multi intelectuali merg fie spre extrema stanga, fie spre extrema dreapta, cazul Romaniei este poate mai accentuat, in sensul schimbarii mai multor regimuri politice. Atunci si confruntarea ideologica ajunge sa capete note violente, adesea sangeroase. Dar, inca o data, este o istori tipic europeana, nu specific romaneasca. Multi intelectuali nemultumiti de societatea existenta viseaza o alta lume si asta a deschis portile utopiei ducand la marile dereglari istorice

  • Întrebarea nr. 4 andi d.

    domnule profesor, v-as ruga sa analizati in cateva cuvinte un caz de istoric din anii 30-50, anume Petre P. Panaitescu! Cred ca este exemplar pentru aceasta perioada a extremelor. Va multumesc.

    • Lucian Boia

      Petre P. Panaitescu este unul dintre cei mai de seama istorici ai generatiei sale alaturi de CC Giurescu si Gh Bratianu. A fost un mare slavist, medievist, un mare istoric al culturii. A avut insa si o nemasurata ambitie politica, gurile rele spun ca manate de sotia lui, dar asta e mai putin important - cert este ca dupa ce facuse parte din gruparea liberala a lui Grigore Bratianu a atrecut la legionari si aici apare o contradictie curioasa fiindca modul lui de a vedea istoria - in sensul unei interpretari sociale si economice, pana la un punct chiar apropiata de marxism - este cu totul altul decat punctul de vedere al mitologiei legionare, nationaliste si ortodoxiste. Panaitescu a reusit performanta sa scrie articole opuse ca interpretare cartilor lui, in spirit legionar. Cand legionarii vin la putere e numit Rector al Universitatii din Bucuresti. Cand legionarii cad de la putere e arestat, condamnat la 6 luni si eliberat. E scos din Universitate dar doi ani mai tarziu, primit din nou. E scos din nou, cand vin comunistii. Comunistiii au avut nevoie de el fiindca era cel mai mare slavist roman si se impunea atunci cercetarea cu predilectie a raporturilor istorice cu Rusia si cu celelate popoare slave. Asa incat Roller, dictatorul istoriografiei din primul deceniu comunist, l-a folosit din plin pe Panaitescu, care si-a putut continua activitatea de cercetator la Institutul Nicolae Iorga. In primii anii a semnat sub pseudonim, apoi a continuat sub propriul sau nume o bogata activitate istorica. Daca nu ar fi fost un slavist de marca, ar fi infundat cu siguranta puscaria. E un om caruia ambitia i-a luat capul, iar slavistica i l-a salvat.

  • Întrebarea nr. 5 ivanel

    printre cei ce au contribuit major la procesul de "fixare" a valorilor literare,a fost G.Calinescu.
    Se poate spune oare ca a fost influentat de schimbarile numeroase de regim din perioada 30-50?

    • Lucian Boia

      George Calinescu a fost un temperament versatil. A fost influentat de schimbarile de regim. A urmarit, bineinteles si el sa se adapteze, dar a contribuit la aceasta si instabilitatea lui intelectuala si temperamentala. Este unul dintre cei ce ii gasesc mari merite regelui Carol al II-lea la sfarsitul anilor 30 si chiar sublineiaza caracterul elitist al culturii si subliniaza legatura intre principe si creatorul de cultura. Dupa 1944, dimpotriva, subliniaza faptul ca procesul cultural trebuie legat de mase. A fost un tovaras fidel de drum comunistilor dupa '44 si unul dintre intelectualii care au contribuit masiv la comunizarea Romaniei. Dupa aceea, nu a fost deloc multumit de modul cum se prezenta comunismul. A inteles sa-si pastreze independenta intelectuala si sa-si exprime nestanjenit ideile. S-a ajuns in situatia paradoxala ca pe de-o parte sa ocupe functii importante, membru al Academiei, director al Institutului de Istorie Literara, deputat in Marea Adunare Nationala, iar pe de alte parte sa fie dat pur si simplu afara din Universitate. Le era teama ca G Calinescu ar putea strica mintile tinerilor. I s-a deschis si dosar de urmarire de catre Securitate pentru defaimarea regimului comunist si alta activitati ostile. Tot timpul aflat si in sistem si in afara sistemului. E un caz mai special.

  • Întrebarea nr. 6 Ana-Maria

    Buna ziua,
    L-as ruga pe domnul profesor Boia sa explice cum a facut decupajul cronologic al cartii sale. Daca 1930 se justifica prin inceperea regimului autoritar al lui Carol II, anul 1950 la ce evenimente face referire? Si de ce nu 1948 sau 1965?
    Multumesc

    • Lucian Boia

      In ceea ce priveste decupajul cronologic al cartii, sigur ca o carte trebuie sa inceapa undeva si sa se termine undeva, deci e o nota de subiectivitate in orice decupaj. Pe mine m-a interesat sa-i pun pe intelectuali in fata schimbarilor politice. Cele doua deceniii cu adevarat caracteristice sunt intre anii 30 si 50.

      E vorba de repere aproximative. Cand spun 1930 ma refer la anii din jurul 1930. E perioada cand Romania beneficiaza de un regim democratic aproximativ. Se instaureaza apoi dictatura lui Carol al Doilea, dupa care dictatura legionara, apoi regimul Maresalului Antonescu, urmeaza un scurt reviriment democratic, apoi regimul comunizant al lui Petru Groza apoi regimul comunist. O succesiune ametitoare de regimuri politice. I-am pus pe intelectuali in fata acestei sfidari si am urmarit reactiile.

  • Întrebarea nr. 7 Dragos Pana

    Buna ziua, domnule profesor
    Ati putea sa extindeti discutia si la elitele din presa? Cum s-au comportat in acea perioada conducatorii principalelor publicatii?

    multumesc

    • Lucian Boia

      Ceea ce caracterizeaza presa romaneasca a anilor 30 este o gradata si tot mai mare polarizare. E interesant de observat cum mai ales tinerii jurnalisti de dreapta sau de stanga, la inceputul anilor 30, merg oarecum impreuna. Apoi an de an pozitiile se precizeaza, tot mai la dreapta si tot mai la stanga. Anul 1936 este anul Fronturilor Populare in Franta si Spania, e anul in care se precizeaza revendicarile naziste. Pe plan european anul acesta pozitiile devin tot mai antagonice. Razboiul din Spania le impinge tot mai mult spre extreme. Presa ilustreaza tot mai mult aceste evolutii iar in peisajul jurnalistic romanesc, cele mai bune exemple sunt oferite de Adevarul si Dimineata ca ziare de stanga si Universul ca ziar de dreapta. Atat Adevarul cat si Universul, ziare echilibrate, merg tot mai mult spre stanga, respectiv spre dreapta. Adevarul si Dimineata luand apararea comunistilor si privind favorabil Uniunea Sovietica, Universul privind cu intelegere miscarile de extrema dreapta si avand si accente antisemite. In ceea ce priveste razboiul din Spania, principalul revelator, lucrurile sunt clare, Adevarul da dreptate republicanilor, Universul lui Franco.
      Daca e sa facem o comparatie cu presa actuala, orica de mare ar fi deosebirile intre opiniile de stanga sau de dreapta, ele sunt mult atenuate fata de anii 30. In anii 30 confruntarea ajunge la paroxism.






4892 vizualizari

  • 3 intrebari (Marţi, 8 noiembrie 2011, 8:33)

    Cristian [anonim]

    1) Care au fost criterile de selectie a "elitei" in perioada respectiva?
    2) Au fost membrii acestei elite ajutati de caracterul lor maleabil pentru a fi promovati?
    //
    Multumesc!
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:04)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian

      Fac deosebirea intre intelectuali in ansamblul lor si elita intelectuala, elita reprezentand evident zona de sus a intelectualitatii. Definirea ei, fireste, nu poate fi decat aproximativa. In fond apartin eliteti cei care in epoca sunt recunoscuti ca atare. Unele categorii sunt evidente. Astfel, corpul universitar, mai ales la nivel de profesor si conferentiar. De asemenea, membrii Academiei Romane. Fireste scriitorii cei mai reprezentativi, fie prin aprecierea lor de catre critica, fie prin popularitatea de care se bucura. La fel si jurnalistii, aci jurnalisti care au un rol in modelarea opiniei publice.
      Am adaugat si persoane mai putin cunoscute in epoca dar care au devenit apoi mai cunoscute si reprezinta pentru noi modele culturale. Cazul lui Eugen Ionescu, de exemplu, care incepe sa fie cunoscut in anii '30, dar e departe de celebritatea de mai tarziu. Sau George Mihail Palade, tanar asistent la Facultatea de Medicina din Bucuresti, iar in 1940 legionarii au vrut sa-l scoata din invatamant, pe motiv de insuficienta activitate stiintifica. E de-a dreptul ironic. Nu aveau cum sa stie atunci ca va fi singurul roman ce va obtine premiul Nobel.
    • r2 (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:10)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian

      2. La a doua intrebare, raspunsul ar fi partial da, desi in ansamblu, elita anilor '30 este de foarte buna calitate. Cei mai multi sunt oameni care-si merita locul. In acelasi timp, multi se dovedesc preocupati sa dispuna de sprijin politic. Spre sfrasitul anilor '30 jumatate dintre universitari sunt afiliati unui partid, o proportie foarte mare. Conta si sprijinul politic pentru a obtine o pozitie sau pentru a o consolida. Unii au trecut prin mai multe partide. Radulescu-Motru chiar teoretiza acest gen de adaptabilitate politica. Spunea ca daca a atrecut la un partid la altul a fost pentru a-si asigura o anume independenta de a nu se lasa dominat de factorul politic. Scrie in jurnalul sau, in 1944, "daca as fi mai tanar m-as face comunist". Sunt si destui intelectuali din elita, care dupa ce au fost alaturi de Carol al II-lea sau de legionari s-au alaturat comunistilor dupa 1944. Cred ca multi intelectuali au respect fata de Putere si dorrinta si interesul de a fi alaturi de Putere. Multi s-au adaptat la regimuri succesive destul de bine.
  • intrebare (Marţi, 8 noiembrie 2011, 8:54)

    lidia [anonim]

    Mai intai, felicit hotnews pentru ideea de a-l invita pe dl Lucian Boia sa discute cu publicul obisnuit. Apoi, intrebarea mea este: pe parcursul cercetarii a intalnit dl prof. un personaj, un nume, care sa-l fi pus pe ganduri, sau sa-l fi lasat melancolic prin felul de a gandi, vehicula idei, actiona? Multumesc.
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:16)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui lidia

      Am intalnit personaje care s-au remarcat fie printr-o atitudine consecventa fie printr-o lipsa totala de consecventa. Intre primii - Grigore T. Popa - un mare medic si decan al Facultatilor de Medicina in Iasi si Bucuresti. S-a manifestat ca un democrat consecvent si apoi tot ca un democrat consecvent si dupa 1944, refuzand dominatia comunistilor. A fost dat afara din Universitate in 1944 si a murit la scurt timp. Iata un om care si-a condus toata viata dupa principii.
      La polul opus, iata-l pe Constantin Daicoviciu, cunoscut arheolog si istoric, care incepe prin a fi liberal, devine sustinator al lui Carol al II-lea, in 1940 devine legionar si pus de legionari decan ala Facultatii de Litere din Cluj, dupa caderea legionarilor, se afla in bune relatii cu regimul Antonescu si devine decan, iar in 1944 se apropie de comunisti si e paradoxal numit decan al aceleiasi facultati. Exemplu tipic de personaj care a reusit sa se adapteze la toate regimurile. Sunt impresionante tocmai cazurile acestea extreme de fermitate maxima sau de elasticitate maxima.
  • Comparatie (Marţi, 8 noiembrie 2011, 8:54)

    Voican [anonim]

    Daca ar fi sa comparati intelectualitatea romana din acea perioada cu cea franceza din aceeasi perioada, oare nu apar aceleasi atribute, credinta in verdictul istoriei, versatilitatea, dorinta de a primi sinecuri de la stat?
    Poate la un nivel diminuat, dar nu arata acest lucru o sincronicitate a atitudinilor si o debusolare comuna?
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:21)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui Voican

      Este o comparatie perfect legitima, problemele romanesti din epoca nu sunt doar roamanesti, ci in buna parte europene si ceea ce este caracteristic este polarizarea opiniilor si impingerea lor spre extreme. Tot mai multi intelectuali merg fie spre extrema stanga, fie spre extrema dreapta, cazul Romaniei este poate mai accentuat, in sensul schimbarii mai multor regimuri politice. Atunci si confruntarea ideologica ajunge sa capete note violente, adesea sangeroase. Dar, inca o data, este o istori tipic europeana, nu specific romaneasca. Multi intelectuali nemultumiti de societatea existenta viseaza o alta lume si asta a deschis portile utopiei ducand la marile dereglari istorice
  • panaitescu (Marţi, 8 noiembrie 2011, 9:52)

    andi d. [anonim]

    domnule profesor, v-as ruga sa analizati in cateva cuvinte un caz de istoric din anii 30-50, anume Petre P. Panaitescu! Cred ca este exemplar pentru aceasta perioada a extremelor. Va multumesc.
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:30)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui andi d.

      Petre P. Panaitescu este unul dintre cei mai de seama istorici ai generatiei sale alaturi de CC Giurescu si Gh Bratianu. A fost un mare slavist, medievist, un mare istoric al culturii. A avut insa si o nemasurata ambitie politica, gurile rele spun ca manate de sotia lui, dar asta e mai putin important - cert este ca dupa ce facuse parte din gruparea liberala a lui Grigore Bratianu a atrecut la legionari si aici apare o contradictie curioasa fiindca modul lui de a vedea istoria - in sensul unei interpretari sociale si economice, pana la un punct chiar apropiata de marxism - este cu totul altul decat punctul de vedere al mitologiei legionare, nationaliste si ortodoxiste. Panaitescu a reusit performanta sa scrie articole opuse ca interpretare cartilor lui, in spirit legionar. Cand legionarii vin la putere e numit Rector al Universitatii din Bucuresti. Cand legionarii cad de la putere e arestat, condamnat la 6 luni si eliberat. E scos din Universitate dar doi ani mai tarziu, primit din nou. E scos din nou, cand vin comunistii. Comunistiii au avut nevoie de el fiindca era cel mai mare slavist roman si se impunea atunci cercetarea cu predilectie a raporturilor istorice cu Rusia si cu celelate popoare slave. Asa incat Roller, dictatorul istoriografiei din primul deceniu comunist, l-a folosit din plin pe Panaitescu, care si-a putut continua activitatea de cercetator la Institutul Nicolae Iorga. In primii anii a semnat sub pseudonim, apoi a continuat sub propriul sau nume o bogata activitate istorica. Daca nu ar fi fost un slavist de marca, ar fi infundat cu siguranta puscaria. E un om caruia ambitia i-a luat capul, iar slavistica i l-a salvat.
  • calinescu (Marţi, 8 noiembrie 2011, 10:19)

    ivanel [anonim]

    printre cei ce au contribuit major la procesul de "fixare" a valorilor literare,a fost G.Calinescu.
    Se poate spune oare ca a fost influentat de schimbarile numeroase de regim din perioada 30-50?
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:37)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui ivanel

      George Calinescu a fost un temperament versatil. A fost influentat de schimbarile de regim. A urmarit, bineinteles si el sa se adapteze, dar a contribuit la aceasta si instabilitatea lui intelectuala si temperamentala. Este unul dintre cei ce ii gasesc mari merite regelui Carol al II-lea la sfarsitul anilor 30 si chiar sublineiaza caracterul elitist al culturii si subliniaza legatura intre principe si creatorul de cultura. Dupa 1944, dimpotriva, subliniaza faptul ca procesul cultural trebuie legat de mase. A fost un tovaras fidel de drum comunistilor dupa '44 si unul dintre intelectualii care au contribuit masiv la comunizarea Romaniei. Dupa aceea, nu a fost deloc multumit de modul cum se prezenta comunismul. A inteles sa-si pastreze independenta intelectuala si sa-si exprime nestanjenit ideile. S-a ajuns in situatia paradoxala ca pe de-o parte sa ocupe functii importante, membru al Academiei, director al Institutului de Istorie Literara, deputat in Marea Adunare Nationala, iar pe de alte parte sa fie dat pur si simplu afara din Universitate. Le era teama ca G Calinescu ar putea strica mintile tinerilor. I s-a deschis si dosar de urmarire de catre Securitate pentru defaimarea regimului comunist si alta activitati ostile. Tot timpul aflat si in sistem si in afara sistemului. E un caz mai special.
  • exemplar (Marţi, 8 noiembrie 2011, 10:28)

    Arbait [anonim]

    "...au cedat presiunilor ideologice sau au imbratisat doctrine pe care cu putin timp in urma le detestau..."

    Acesta este si cazul lui Mihail Sadoveanu? A fost "fortat" scriitorul in vreun fel sau este vorba in cazul sau de cel mai banal oportunism?
  • Q (Marţi, 8 noiembrie 2011, 10:36)

    marius tudor [anonim]

    1. Care au fost criterile pe baza carora dumneavoastra ati analizat elita intelectuala?
    2. Care sunt asemanarile si diferentele dintre intelectualii anilor '50 si cei ai anilor 2004-2011?
  • Paradoxul originii (Marţi, 8 noiembrie 2011, 10:45)

    Paul-Ersilian [anonim]

    Felicitari D-le. Prof. L. Boia pentru noul dumneavoastra volum. Intrebarea mea ar avea o dubla directie. 1. In ce masura atitudinea intelectualitatii vizavi de schimbarile complexe ale societatii romanesti ,din deceniile avute in vedere, a fost influentata intr-o oarecare masura si de originea reprezentantilor ei (cei proveniti din randurile unei aristocratii autohtone vs. cei care au realizat totul printr-un efort personal in pofida unei origini ,,umile")?. 2. Se poate observa o rezistenta diferentiata in functie de natura domeniului de activitate (artisti, oameni de litere, politicieni, cler etc.) vizavi de instaurarea comunismului? Va multumesc!
  • intrebare (Marţi, 8 noiembrie 2011, 10:59)

    Ana-Maria [anonim]

    Buna ziua,
    L-as ruga pe domnul profesor Boia sa explice cum a facut decupajul cronologic al cartii sale. Daca 1930 se justifica prin inceperea regimului autoritar al lui Carol II, anul 1950 la ce evenimente face referire? Si de ce nu 1948 sau 1965?
    Multumesc
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:42)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ana-Maria

      In ceea ce priveste decupajul cronologic al cartii, sigur ca o carte trebuie sa inceapa undeva si sa se termine undeva, deci e o nota de subiectivitate in orice decupaj. Pe mine m-a interesat sa-i pun pe intelectuali in fata schimbarilor politice. Cele doua deceniii cu adevarat caracteristice sunt intre anii 30 si 50.

      E vorba de repere aproximative. Cand spun 1930 ma refer la anii din jurul 1930. E perioada cand Romania beneficiaza de un regim democratic aproximativ. Se instaureaza apoi dictatura lui Carol al Doilea, dupa care dictatura legionara, apoi regimul Maresalului Antonescu, urmeaza un scurt reviriment democratic, apoi regimul comunizant al lui Petru Groza apoi regimul comunist. O succesiune ametitoare de regimuri politice. I-am pus pe intelectuali in fata acestei sfidari si am urmarit reactiile.
  • Q (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:02)

    Dragos Pana [anonim]

    Buna ziua, domnule profesor
    Ati putea sa extindeti discutia si la elitele din presa? Cum s-au comportat in acea perioada conducatorii principalelor publicatii?

    multumesc
    • r (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:52)

      Lucian Boia [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dragos Pana

      Ceea ce caracterizeaza presa romaneasca a anilor 30 este o gradata si tot mai mare polarizare. E interesant de observat cum mai ales tinerii jurnalisti de dreapta sau de stanga, la inceputul anilor 30, merg oarecum impreuna. Apoi an de an pozitiile se precizeaza, tot mai la dreapta si tot mai la stanga. Anul 1936 este anul Fronturilor Populare in Franta si Spania, e anul in care se precizeaza revendicarile naziste. Pe plan european anul acesta pozitiile devin tot mai antagonice. Razboiul din Spania le impinge tot mai mult spre extreme. Presa ilustreaza tot mai mult aceste evolutii iar in peisajul jurnalistic romanesc, cele mai bune exemple sunt oferite de Adevarul si Dimineata ca ziare de stanga si Universul ca ziar de dreapta. Atat Adevarul cat si Universul, ziare echilibrate, merg tot mai mult spre stanga, respectiv spre dreapta. Adevarul si Dimineata luand apararea comunistilor si privind favorabil Uniunea Sovietica, Universul privind cu intelegere miscarile de extrema dreapta si avand si accente antisemite. In ceea ce priveste razboiul din Spania, principalul revelator, lucrurile sunt clare, Adevarul da dreptate republicanilor, Universul lui Franco.
      Daca e sa facem o comparatie cu presa actuala, orica de mare ar fi deosebirile intre opiniile de stanga sau de dreapta, ele sunt mult atenuate fata de anii 30. In anii 30 confruntarea ajunge la paroxism.
  • Valoarea elitei intelectuale (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:04)

    ammmedeo [anonim]

    Mai are valoare intelectualitatea romaneasca?
    Daca da, cum se concretizează / manifesta aceasta valoare?
    Despre elita nu are sens sa discutam. Nu exista.
  • q (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:05)

    mihai [anonim]

    In ce masura credeti ca i-au influentat schimbarile de macaz ale elitei din acea perioada pe studentii si emulii lor? Au relativizat simtul moral al viitoarelor elite intelectuale?

    multumesc
  • presa de atunci vs presa de azi (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:16)

    Dan [anonim]

    in randul "elitelor" pe care le-ati tratat in volumul dvs., ati inclus si categoria "jurnalistilor". puteti face o comparatie intre presa din acele vremuri si presa romaneasca din anul 2011 (din perspectiva atitudinii jurnalistilor fata de politicieni si fata de doctrine)
  • comparatie cu prezentul (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:20)

    Victor [anonim]

    Citesc aceasta carte ca pe un roman extrem de captivant. Practic o las din mina doar ca sa ma duc la servici. Nu pot sa nu compar cu situatia de acum si constat ca nu e nici o schimbare in atitudini. In plus ma face sa cred ca daca vom avea grija sa nu mai vina extemisti la putere, evitind astfel crimele, vom avea in permanenta o tara in care nu ne vom plictisi niciodata.
    Felicitari si asteptam si altele. Cele de pina acum sunt citite.
  • oportunism sau convingere? (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:31)

    daniel [anonim]

    m-a socat, citind ce ati scris, "maleabilitatea" elitelor si trecerea lor de la doctrina la alta, de la un curent la altul - brusc si intotdeauna de partea celor care aveau puterea intr-un moment sau altul.

    a fost vorba intotdeauna (in toate cazurile) de o nevoie de supravietuire din partea celor ce forma elitelor, de un "oportunism"? sau vorbim si de cazuri de elite in care trecerea de la un curent la altul s-a facut numai din convingerile respectivului individ?
  • Beneficiul colaborationismului (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:40)

    stanescu [anonim]

    Regimul comunist in Romania s-ar fi instalat si s-ar fi desvoltat cu sau fara colaborationismul unor personalitati intelectuale dupa 1945.
    In ce masura credeti, totusi, ca "pana la urma" colaborationismul lor a fost benefic societatii romane, cum cred unii exegeti.
    Fara un Sadoveanu, Arghezi, Vianu etc "societatea romaneazsca" ar fi suferit in desvoltarea ei ulterioara, in anii saptezeci cat si dupa 1989?
  • Petru Groza - elita? (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:43)

    Moceanu [anonim]

    Un alt istoric, domnul Adrian Majuru - povestea zilele trecute (cel putin asa scria astazi HotNews.ro intr-un articol) de modul in care care Petru Groza a facut trecerea de la capitalism la comunism, spunandu-le copiilor sai: "De maine va faceti ghetele, de maine va faceti patul, va faceti curat in camera, va gatiti. Nu mai aveti guvernanta, nu mai avem oameni in casa. Nu vom mai avea nimic!"

    Ne puteti vorbi despre aceasta poveste? Care suna interesant, dar care nu stiu in ce masura este si adevarata...

    (Nu stiu daca numele lui Petru Groza a facut obiectul studiului dumneavoastra. Dar pt ca e inclus in acel interval pe care l-ati ales (anii 30-50), poate ca ati gasit marturii scrise despre acest personaj)

    Multumesc!
  • intrebare (Marţi, 8 noiembrie 2011, 11:55)

    paracelsus [anonim]

    stiu ca ati scris cartea fara sa va aratati parerile despre persoanele pe care le-ati mentionat... (nu as numi "pareri" acele mici interventii pline de umor pe care le introduceti din cand in cand in text)

    asa ca v-as ruga sa ne spuneti acum :) care vi se pare cel mai "odios" dintre cei indivizii acelei perioade... si de ce

    si prin "odios" inteleg: individul care, prin fapte, prin convingeri, dar mai ales prin schimbarile de convingeri/opinii politice/ideologie, v-a trezit cea mai mare antipatie
  • elita economica (Marţi, 8 noiembrie 2011, 12:53)

    cristi [anonim]

    Considerati ca absenta in Romania, in toata aceasta perioada a unei elite veritabile,de nivel european,in domeniul economic si al stiintelor sociale si poltice,inclusiv lipsa de recunoastere adecvata in Romania,a semnificatiei acestor domenii in gandirea secolului XX la nivel mondial,a reprezentat o cauza a alunecarii elitelor noastre,specifice in structura mai curand secolului XIX,catre ideologii extremiste incarcate mai degraba de emotii si himere decat de abordari rationale,echilibrate de tip anglo-saxon?
  • morala intelectualilor (Miercuri, 9 noiembrie 2011, 9:22)

    Traian [anonim]

    Unele figuri interbelice de intelectuali par să fi adoptat o morală specială, de zei, cumva, în credinţa că ei au dreptul să ignore morala obişnuită pe care, uneori, o propagau de la catedră sau în operă. O parte dintre ei au trădat principii democrate, au trecut de limitele cinstei, au sărit peste toleranţă şi înţelegere pentru aproapele în suferinţă numai pentru a-şi întrupa şi a-şi salva opera. Oare chiar merită să treci peste omenie, să fii nedrept cu ceilalţi numai ca tu să-ţi realizezi destinul, adică să-ţi împlineşti o operă?


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version