Marti, 1 noiembrie, de la ora 18:30, la restaurantul Negresco (str. Stavreopoleos nr. 3), va avea loc lansarea cartii "Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930-1950" de Lucian Boia, informeaza un comunicat remis HotNews.ro. Vor vorbi: Gabriel Liiceanu, Sorin Lavric si Lucian Boia.
- Citeste mai jos capitolul de inceput al cartii
Invitatul special al serii este Victor Rebengiuc, care o sa citeasca publicului din cartea lui Lucian Boia.
"Am zice ca intelectualul, mai ales el, ar trebui sa fie un om liber. Nu inseamna ca si este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice si presiunilor ideologice. Intr-un fel sau altul, cariera lui e dependenta de Putere (cu atat mai mult intr-un regim autoritar si, fara doar si poate, intr-unul totalitar). Nu putini intelectuali au de altfel fascinatia Puterii; se simt ei insisi mai puternici, adapostiti la umbra ei. In tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a gasi de fiecare data argumente potrivite pentru a justifica si a se justifica. Mai ales atunci cand i se pare ca istoria si-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil." (Lucian Boia)
Introducere
"Greu de gasit o alta tara care sa fi trecut, ca Romania, prin atatea regimuri politice de-a lungul unui singur deceniu. O relativa democratie pana la sfarsitul anului 1937. Regimul personal al regelui Carol II din februarie 1938 pana in septembrie 1940. Statul national-legionar din septembrie 1940 pana in ianuarie 1941. Puterea concentrata in mainile Conducatorului:
generalul (apoi maresal) Ion Antonescu (deja asociat cu legionarii in lunile anterioare), din ianuarie 1941 pana in august 1944. Scurta etapa democratica (cu destule limitari, de altfel)
din august 1944 pana in februarie 1945. Guvernarea Petru Groza, comunizanta, din martie 1945 pana la sfarsitul lunii decembrie 1947. Iar la 30 decembrie 1947, odata cu proclamarea Republicii Populare Romane, intrarea deplina intr-un sistem comunist. In doar zece ani, o succesiune de sapte regimuri, acoperind intreg evantaiul politico-ideologic, de la extrema dreapta la extrema stanga si de la democratie la totalitarism.
Astazi stim care a fost, de fiecare data, deznodamantul. Cei de-atunci n-aveau de unde sa stie. Cand s-au sarbatorit zece ani de la "Restaruratie", la 8 iunie 1940, regimul lui Carol II parea
menit sa dureze: mai avea trei luni de viata. Legionarii au pus stapanire pe tara, ca sa ramana si sa schimbe totul din temelii; istoria le-a ingaduit doar patru luni. Multi credeau, dimpotriva,
ca regimul comunist nu va rezista; pana la urma, e drept, s-a dus, dar a tinut aproape cat o viata de om.
Ce experiment putea fi mai bun, pentru a testa comportamente, decat o asemenea cursa presarata cu obstacole? Subiectii experimentului sunt membrii elitei intelectuale. Le vom urmari reactiile in fata unei istorii cu intorsaturi neasteptate si brutale. Iluzii, refuzuri, adaptari, cedari, evadari... toata gama de atitudini e prezenta. Si destine de tot felul, cu suisuri si coborari,
ascensiuni vertiginoase, ca si dramatice prabusiri.
Trasarea contururilor elitei intelectuale comporta o oarecare aproximatie: macar pentru faptul ca ierarhiile existente la un moment dat nu sunt in mod necesar si garantii de excelenta. Am retinut, in principal, corpul universitar (de preferinta la nivel de profesori si conferentiari), Academia Romana (membrii titulari), scriitorii cu statut recunoscut, ziaristii si publicistii
formatori de opinie. Abordarea problematicii e atat structurala, cat si narativa, dat fiind ca intereseaza in egala masura categoriile si indivizii: reconstituirile globale se intalnesc si se completeaza cu detaliile de viata.
Un lucru se intelege de la sine: intre copertele cartii nu se va gasi totul. Sunt multe personaje si evenimente, dar nu e o enciclopedie. Autorul a retinut ceea ce i s-a parut a fi mai reprezentativ, sau mai sugestiv, pentru o situatie sau alta. Inevitabil, selectia si "asamblarea" poarta marca celui care le-a facut.
Constructia, asa cum se prezinta, e noua in ansamblul ei. Dar cu greu ar fi putut fi realizata in lipsa acelor sinteze partiale, care au meritul de a fi defrisat terenul intr-o masura apreciabila. Astfel, lucrarea lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreapta romaneasca (1995), studiu detaliat si temeinic, si destul de echilibrat (in ciuda unei priviri dinspre "stanga"); bazat in cea mai mare parte pe publicistica vremii, nu si-a propus sa aduca informatie propriu-zis inedita, dupa cum n-a beneficiat nici de avalansa de memorii si jurnale publicate ulterior. In volume succesive (Romania in timpul primului razboi cultural, 1944-1948:Tradarea intelectualilor, 1992, Reeducare si prigoana, 1993; Literatura in totalitarism, 1994-1995), Ana Selejan a reusit performanta unei despuieri aproape exhaustive a presei dintre 1944 si inceputul anilor '50; material pretios, din pacate indigest prezentat, prin punerea cap la cap a unor lungi extrase, legate cel mult printr-un vag comentariu. Maria Somesan s-a ocupat de Universitate si
politica in deceniile 4-6 ale secolului XX (2004); a prelucrat un imens fond arhivistic privitor la mediul universitar; sunt pretioase indeosebi tabelele statistice realizate pe baza materialului inedit. Contributii la biografia unui lung sir de universitari a adus Lucian Nastasa, in Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viata privata a universitarilor "literari", 1864-1948 (2010). In formatii inedite cu privire la ultimii ani ai perioadei cercetate sunt cuprinse in cartea lui Cristian Vasile, Literatura si artele in Romania comunista, 1948-1953 (2010).
Individual, s-au bucurat de atentie dupa 1989 in primul rand exponentii tinerei generatii a anilor '30. Alexandra Laignel-Lavastine a scris despre Noica, apoi despre trioul Cioran-Eliade-Ionescu; Marta Petreu, despre Cioran, Ionescu si Mihail Sebastian (cel din urma, prin prisma relatiei cu Nae Ionescu); Florin Turcanu, despre Eliade (o ampla biografie); Sorin Lavric, despre Noica... De asemenea, Ion Balu a dat o noua editie a cartii mai vechi despre G. Calinescu; Constantin Schifirnet a tratat de-a lungul a trei volume viata lui C. Radulescu-Motru; iar Vasile Lungu a scris biografia lui Tudor Vianu... Sunt autorii si lucrarile la care am apelat mai frecvent; datele bibliografice se vor regasi in note.
Cea mai mare parte a informatiei cuprinsa in carte este insa extrasa direct din surse. Din mai multe fonduri de arhiva. Din presa vremii. Din numeroasele memorii si jurnale personale care s-au publicat in ultimele doua decenii.
Sa-i prezentam acum pe protagonisti si sa-i lasam dupa aceea sa se confrunte cu Istoria".
0
0
