Relatia dintre vot si putere este analizata de politologul Cristian Preda intr-un nou volum, aparut la Editura Polirom (colectia „Opus. Stiinte politice”): Rumanii fericiti. Vot si putere de la 1831 pina in prezent. Aventura adeseori extrema a romanilor cu ciclurile electorale, intrerupte brutal de dictatura, este descrisa de nu mai putin de 101 alegeri.

Cristian Preda: Rumanii fericiti. Vot si putere de la 1831 pina in prezentFoto: Polirom

„Daca rumanii sint fericiti” ramine o intrebare de maxima actualitate – desi formulata la 1838, in „Actul de unire si independenta”, scris de Ion Campineanu –, iar reprezentarea obtinuta prin vot nu sta intotdeauna la baza „izbavirii norodului”.

Preda se opreste cu mijloacele politologului asupra momentelor istorice: „normalizarea” votului, „domesticirea” autoritatii si democratizarea. Numeroase reguli, fapte si rezultate electorale sint folosite pentru prima data intr-o cercetare despre politica romaneasca moderna.

Autorul realizeaza o paralela cit se poate de necesara intre tensiunile dintre clasa politica si Palatul Regal, pe de o parte, si intre clasa politica si Palatul Cotroceni dupa 1989, pe de alta parte.

Realitatea postdecembrista a creionat un sistem in care partidele sint mai influente decit Parlamentul, crede autorul, iar sistemul politic se bazeaza pe partide subordonate unei majoritati create aproape exclusiv de presedinte, care obtine prin vot „un premiu” astfel din partea cetatenilor – cel de a ordona tabloul putere-opozitie.

Preda precizeaza ca, in legatura cu evolutia regimului republican de la noi, unde discontinuitatea este cuvintul de ordine, isi „interzice” orice profetie.

Intr-un tablou discontinuu, un fir rosu pare a se contura totusi: dominatia imaginarului violent al alegerilor atit de secol 19, cit si 21. Motiv pentru care Cristian Preda ofera publicului sau o anexa cu „lirica electorala, sloganuri si versificatii satirice din campanie”:

„Partidul nostru este tare,/ Caci el se reazema pe lei./ De ce sa ne trudim atita/ Cind azi cu mia si cu suta/ Mobilizezi pe derbedei” (Strofa dintr-o poezie semnata „Trosc” si aparuta in Natiunea, anul I, nr. 15, 20 mai 1914.)

„Nimeni nu cunoaste mai bine si mai profund decit profesorul Cristian Preda aventurile spatiului electoral romanesc din ultimele aproape doua sute de ani. Inarmat cu o redutabila cultura comparativa, atent la detalii, dar si la semnificatiile de lunga durata ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne ofera un fascinant si indispensabil manual interpretativ al vietii politice romanesti de la debutul modernitatii democratice si pina astazi.”

(Vladimir Tismaneanu)

Cristian Preda, profesor de stiinte politice la Universitatea din Bucuresti, a publicat dupa anii ’90 mai multe volume despre evolutia gindirii politice romanesti, dintre care amintim: Modernitatea politica si romanismul, 1998; Occidentul nostru, 1999; Staulul si sirena. Dilemele unui marxist roman, 2002; Contributii la istoria intelectuala a politicii romanesti, 2003); despre istoria liberalismului: Le liberalisme du desespoir. Tradition liberale et critique du totalitarisme dans les annees 1938-1960, 2000; Liberalismul, 2003; Mic dictionar de gindire politica liberala, 2004; despre sisteme electorale si politica romaneasca: Tranzitie, liberalism si natiune, 2001; Romania postcomunista si Romania interbelica, 2002; Partide si alegeri in Romania postcomunista, 2005; Regimul, partidele si sistemul politic din Romania, 2008 – in colaborare cu Sorina Soare; Eseuri politice, 2009.

La Polirom a publicat in 2010 volumul Introducere in stiinta politica. A tradus, de asemenea, in romana autori precum Benjamin Constant, Francois Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent.