HotNews.ro scria pe 3 ianuarie 2020 pentru prima dată despre noul coronavirus SARS-CoV-2 care a apărut în China, relatând informațiile care au apărut în presa internațională vizavi de ceea la în momentul respectiv părea o „epidemie de pneumonie” îngrijorătoare din Wuhan.
Pe 3 ianuarie 2020, la ora 23:20, HotNews.ro publica un scurt articol despre o anchetă demarată de autoritățile chineze după ce zeci de cazuri de așa-zisă pneumonie fuseseră confirmate.
În mediul online se crease isterie din cauza temerilor că virusul ar fi putut fi unul din familia SARS, amintind de cel care cauzase epidemia care între 2002 și 2003 a cauzat în jur 700 de victime.
Redăm integral știrea publicată pe 3 ianuarie 2020:
„Autoritățile chineze au declanșat o anchetă după ce o epidemie de pneumonie a izbucnit și a stârnit panică. Zeci de cazuri au fost confirmate în Wuhan.
44 de cazuri au fost confirmate până acum, dintre care 11 severe, potrivit autorităților. Epidemia a făcut ca Hong Kong și Singapore să informeze călătorii că s-ar putea expune la pericole dacă trec prin aceste zone.
Imediat s-a creat o isterie online din cauza temerilor că virusul ar putea fi legat SARS, sindromul respirator acut sever. Această boală este responsabilă de aproximativ 700 de decese între anii 2002 și 2003. Epidemia a început atunci chiar din China. Poliția din Wuhan a anunțat că a pedepsit deja 8 oameni care au răspândit informații eronate în spațiul online.
Comisia pentru Sănătate din Wuhan a anunțat într-un comunicat că investighează cauza acestei epidemii. Aceștia au adăugat că nu există informații că ar fi existat transmiterea de la om la om a virusului.
Se pare că această epidemie le-a amintit oamenilor de dezastrul de acum 18 ani. China a fost atunci criticată pentru mușamalizarea situației pentru ca mai apoi să-l demită pe ministrul Sănătății pentru felul în care a gestionat criza".
FOTO: STR / AFP / Profimedia
Noul coronavirus și boala misterioasă care a acaparat întreaga planetă
Doar șase zile mai târziu, pe 9 ianuarie, virusul era indentificat, iar previziunile arătau sumbre. Se confirmase că era vorba de un virus din familia „sinistrului” SARS.
Însă OMS preciza la momentul respectiv că „virusul poate provoca tulburări grave la unii dintre pacienți”, dar că acesta „nu se transmite rapid”, o evaluare a situației pe care ultimii doi ani au demonstrat-o a fi profund eronată.
La acea vreme mai puțin de 60 de persoane fuseseră confirmate cu noul coronavirus și niciun deces.
Adrian Streinu-Cercel afirma că este puțin plauzibil ca noul coronavirus să ajungă pe teritorul României (FOTO: Aperpres)
Asigurările date de oficialii români privind răspândirea noului coronavirus
Pe 27 ianuarie, la ședința Comitetului interministerial pentru monitorizarea şi managementul potenţialelor infecţii cu noul coronavirus, oficialii dădeau asigurări că riscul ca Covid-19 să ajungă în România este foarte mic.
„Majoritatea cazurilor, undeva spre 70%, sunt forme ușoare de îmbolnăvire. În primele 2-3 zile pacientul dezvoltă pneumonie, dar fără febră. În China, focarul este la nivelul unei regiuni. Riscul ca această afecțiune să ajungă pe teritoriul României este redus”, afirma la momentul respectiv Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București.
„Institutul Matei Bals are toate capacitățile să diagnosticheze și să trateze acești pacienți, dacă va fi necesar. Formele ușoare se vindecă spontan”, asigura Streinu-Cercel.
Un an mai târziu la Institutul Matei Balș avea loc incendiul în urma cărora mai mulți pacienți și-au pierdut viața.
Citește și:
5
24
