Șase vaccinuri anti-Covid diferite sunt sigure și eficace când sunt folosite pentru administrarea unei a treia doze „booster”, conform unui nou studiu realizat în Marea Britanie și citat de CNBC.
Studiul de fază 2 a fost deja evaluat inter pares (peer reviewed) și publicat joi în revista medicală The Lancet, el analizând siguranța și eficacitatea a șapte vaccinuri diferite administrate după cele două doze inițiale ale vaccinului Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.
Vaccinurile incluse în studiu au fost cele dezvoltate de Pfizer/BioNTech, AstraZeneca, Novavax, Moderna, Johnson & Johnson, Curevac și Valneva.
Cercetarea care a cuprins 2.878 de adulți cu vârste de peste 30 de ani a descoperit că niciunul din cele șapte vaccinuri analizate nu cauzează efecte secundare care să provoace îngrijorări. Cele mai comune au fost durerea la locul administrării, oboseala și durerile de cap, majoritatea acestora fiind dezvoltate de persoane mai tinere.
În total 912 de participanți la studiu au prezentat efecte secundare după administrarea dozei booster, fiind raportate doar 24 de „evenimente severe”. Toți participanții erau într-o stare bună de sănătate și au fost recrutați din 18 locuri diferite din Marea Britanie.
În jur de jumătate din participanți au avut vârsta de peste 70 de ani.
Răspunsuri imunitare diferite la doza „booster”
Cercetătorii au măsurat nivelul de anticorpi al participanților la patru săptămâni după administrarea celei de-a treia doze, analizând efectul acestora asupra proteinei Spike care permite coronavirusului să intre în celule dar și răspunsul celulelor T care joacă un rol vital în răspunsul imunitar față de infecțiile virale, fiind crezut că acesta ar putea influența severitatea COVID-19.
Rezultatele au fost măsurate pentru variantele Alfa, Beta și Delta ale coronavirusului, precum și pentru tulipna originală a SARS-CoV-2 care a apărut în China.
Șase din cele șapte vaccinuri anti-Covid au întărit substanțial imunitatea când au fost administrate la 10-12 săptămâni după cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.
Toate vaccinurile au avut același efect de întărire a sistemului imunitar în fața COVID-19 în rândul participanților ce au fost inoculați inițial cu cele două doze ale vaccinului dezvoltat de Pfizer/BioNTech, cu o excepție: vaccinul Valneva.
În rândul persoanelor vaccinate inițial cu schema Pfizer/BioNTech și apoi cu o doză booster a vaccinului Valneva nivelurile anticorpilor care atacă proteina Spike a fost de doar 1,3 ori mai mare în timp ce cei care au primit a treia doză a vaccinului Moderna a fost de 11,5 ori mai mare la 28 de zile după administrarea dozei booster.
Persoanele vaccinate cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca și apoi cu doza booster de la Valneva au avut de 1,8 ori mai mulți anticorpi, comparativ cu de 32,3 ori mai mulți în rândul participanților ce au primit apoi doza booster a vaccinului Moderna.
Agenția Europeană pentru Medicamente a anunțat joi că a demarat procedura de evaluare accelerată a vaccinului anti-Covid dezvoltat de Valneva, o companie biotech din Franța care folosește un virus dezactivat pentru vaccinul său.
Limitări ale studiului britanic privind vaccinurile anti-Covid
Autorii studiului atrag însă atenția că nu au studiat cât de bine funcționează combinarea vaccinurilor în ceea ce privește transmiterea coronavirusului și prevenirea spitalizărilor și deceselor cauzate de COVID-19, amintind și că relația dintre nivelurile de anticorpi la patru săptămâni după doza booster și imunitatea pe termen lung rămâne deocamdată o necunoscută.
Însă Saul Faust, cercetătorul care a condus studiu și director al diviziei de cercetare a Spitalului Universitar din Southampton, spune că rezultatele studiului sunt „cu adevărat încurajatoare”.
„[Acest studiu] ne oferă încredere și flexibilitate în dezvoltarea unor programe de vaccinare cu doza booster aici în Marea Britanie și la nivel global în contextul în care trebuie ținut cont și de factori precum lanțurile de aprovizionare și logistica”, a declarat acesta într-un comunicat de presă remis joi.
Acesta spune de asemenea că va fi nevoie de noi cercetări la un an după administrarea dozei booster pentru a vedea dacă acestea oferă protecție pe termen lung și ce efect au asupra memoriei imunitare.
Alte limitări ale studiului au fost grupa de vârstă a participanților, toți având peste 30 de ani, și perioada relativ scurtă de timp între administrarea dozelor, cercetătorii spunând că aceasta ar putea afecta răspunsul imunitar.
Citește și:
26
16
