Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat la Prima TV că pandemia a început ”să o ia mai încet” şi că nu mai există o mare presiune pe paturile de spital, în special pe cele de la Terapie Intensivă. Ea a precizat că dacă lumea se va vaccina în număr mare şi vor fi respectate măsurile de protecţie atunci pandemia se va încheia curând, potrivit News.ro.

Ioana MihailaFoto: Agerpres

Mihăilă a afirmat că, deocamdată, nu a fost stabilit dacă renunţarea la mască în spaţiile închise unde toate persoanele sunt vaccinate va fi inclusă în primul val al relaxărilor din 1 iunie. Ea a spus că apariţia unui val patru al pandemiei depinde de noi, o condiţie esenţială pentru ca acest lucru să nu se întâmple fiind vaccinarea. Ministrul a fost întrebat şi ce este mai periculos pentru sănătate, o felie de parizer prăjit sau vaccinul AstraZeneca.

“Aş vrea să vă dau o dată exactă, ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină şi noi putem reveni la viaţa de dinainte. Din păcate, răspunsul la această întrebare nu poate fi atât de exact, depinde de virus, depinde de noi, depinde de autorităţi, depinde de o sumedenie de lucruri. Dar dacă toate lucrurile se aşează aşa cum trebuie, adică dacă ne vaccinăm, dacă până când ne vaccinăm continuăm să respectăm măsurile de protecţie, pandemia se va finaliza cât de curând”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a precizat că deocamdată nu există dovezi ştiinţifce care să spună care este procentul din populaţie care trebuie vaccinat pentru a ajunge la imunizarea în masă.

“Încă nu există suficiente dovezi ştiinţifice care să ne spună care este procentul populaţiei care trebuie să fie vaccinată sau care trebuie să fi trecut prin infecţie pentru a atinge a atinge această imunizare în masă”, a transmis Mihăilă.

Zachmann a intervenit afirmând că s-a vorbit de imunizare a unui procent de 60-70% din populaţie pentru imunizare.

“Da, dar încă nu avem o certitudine tocmai pentru că este un virus nou la care nu avem istoric şi nu ştim la ce să ne aşteptăm. Cu cât se vaccinează mai mulţi oameni, cu atât mai repede se va întâmpla lucrul ăsta. În plus, nu ştim dacă cei care au trecut prin infecţie contribuie la numărul acesta total de persoane rezistente la o reinfecţie. Pe lângă vaccinare contează şi din nou şi insist pe lucrul acesta cum ne protejăm până când reuşim să atingem acesta acest procent critic. (…) Vaccinarea protejează mai ales pentru formele severe de boală, are un grad mai redus de protecţie pentru formele asimptomatice sau formele uşoare de boală, ceea ce implică că, dacă după vaccinare totuşi contractăm virusul, riscăm într-o măsură mică, e adevărat, să transmitem mai departe celorlalţi şi atunci e important ca pe lângă vaccinare, până când ne vom afla într-un grup de oameni care sunt toţi vaccinaţi, să continuăm să păstrăm mască”, a continuat Ioana Mihăilă.

Ea a reamintit că este posibil să se renunţe la masca în spaţiile închise dacă toate persoanele din biroul respectiv sunt vaccinate, în acest sens aşteptându-se punctul de vedere al specialiştilor de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

“Vestea bună este că pandemia a început să o ia mai încet, că nu mai avem această mare presiune pe paturile de spital, pe paturile de Terapie Intensivă. Lucrul ăsta este încurajator şi atunci cred că destul de curând putem începe din nou să introducem nişte măsuri de relaxare”, a transmis Ioana Mihăilă.

Întrebată dacă din luna septembrie este posibil să nu mai purtăm mască nici pe stradă, Ioana Mihăilă a răspuns: “Cred că încă înainte de luna septembrie am putea să începem să renunţăm la mască în spaţiile deschise. Vom vedea eventual dacă vom corela şi cu numărul şi procentul de persoane vaccinate din localitatea respectivă şi cred că ar fi un bun stimulent să facem aşa, ca să se simtă şi autorităţile locale, dar şi cetăţenii care locuiesc într-o anumită localitate, motivaţi să se vaccineze, dar cred că renunţarea la purtarea măştii în spaţiile deschise care nu sunt aglomerate poate să vină chiar înainte de toamnă, cu condiţia ca un mare procent al populaţiei dintr-o anumită zonă să fie vaccinat. Nu aş vrea să dau date exacte pentru că depinde de mai mulţi factori care nu sunt numai în controlul autorităţilor”.

Ea consideră că în acest an va fi nevoie de purtarea măştii de protecţie în spaţii închise.

Ministrul Sănătăţii a mai fost întrebat cum s-ar putea desfăşura nunţile şi botezurile în acest an.

“Cred că trebuie să gândim noi, autorităţile, aceste restricţii, aşa încât ele să poată fi acceptabile pentru populaţie. Pentru că degeaba impunem nişte restricţii foarte mari, foarte severe, dacă ele nu sunt respectate. Cred că scopul nostru este să stimulăm populaţia să se vaccineze şi atunci să începem să relaxăm condiţionat de existenţa sau nu a vaccinării în grupul care doreşte să participe la un anumit eveniment”, a explicat Ioana Mihăilă.

Întrebată de realizatorul emisiunii când vom putea reveni la petreceri cu sute de oameni, ea a afirmat: “Sunt un pic reţinută şi cred că trebuie să discutăm înainte de a emite un verdict. Probabil într-un număr restrâns şi cu condiţia vaccinării. Asta ar fi varianta ideală”.

Ea a mai afirmat că existenţa unui eventual val patru al pandemiei depinde noi.

“Dacă este să ne luăm după cum au evoluat celelalte valuri, da, ele merg cu un vârf, după care merg pe o pantă descendentă. (…) Cred că depinde mai ales de noi şi legat de existenţa valului patru, dar mai ales legat de cât de important va fi acest val patru şi cât de mare impact va avea asupra sistemului de sănătate. Şi când spun că depinde de noi, din nou spun că trebuie să ne vaccinăm”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a fost întrebată despre cazuri de medici de familie care nu ar încuraja vaccinarea.

“E trist, dar nu ar trebui să fie nici foarte legal. Adică medicii de familie care reprezintă un corp profesional care a fost educat şi învăţat să încurajeze vaccinarea, ar trebui să fie principalii apostoli ai vaccinări şi cred că ei de fapt mai ales prin faptul că sunt cei mai apropiaţi de pacient ar trebui să fie cei care sunt cei mai vehemenţi actori care încurajează vaccinarea”, a mai transmis Mihăilă.

Ea crede că mesajele împotriva vaccinării lansate de politicieni sau de personalităţi ale vieţii publice contează în decizia populaţiei.

“Cred că contează, din păcate, şi cred că de aceea trebuie acest efort comun şi al nostru al autorităţilor, al presei de a filtra aceste mesaje şi de a lăsa să treacă spre binele public acele mesaje care sunt adevărate şi care încurajează vaccinarea”.

Întrebată ce este mai periculos pentru sănătate, o felie de parizer prăjit sau vaccinul AstraZeneca, Ioana Mihăilă a răspuns: “E un răspuns atât de clar încât mi-e şi jenă să îl dau. În primul rând vaccinul Astrazeneca nu este periculos pentru sănătate aşa că nici măcar nu putem să le punem în aceeaşi propoziţie. Vaccinul AstraZeneca nu este periculos pentru sănătate, parizerul prăjit, dacă îl mâncăm o dată pe an, hai să spunem să este acceptabil”.