Eficacitatea serului împotriva COVID-19 este unul dintre criteriile importante pentru cei care au ales deja să se imunizeze cu unul dintre vaccinurile disponibile în România. Cifrele anunțate în urma testelor clinice sunt fie motiv de amânare a vaccinării - pentru pacienții care vor acces la vaccinurile cu cele mai mari procente, fie argument anti-vaccinare pentru cei care nu cred în eficiența imunizării. Dar, are sens să compari procentele între ele? Ce ar trebui, de fapt, să așteptăm de la un vaccin? Care este așadar, cea mai eficientă alegere.
În România, te poți imuniza, în acest moment, cu trei tipuri de vaccinuri: Pfizer, AstraZeneca și Moderna. Toate cele trei vaccinuri sunt aprobate în Uniunea Europeană. Al patrulea tip de vaccin, produs de Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză, a ajuns în România la mijlocul lunii aprilie.
Până la finalul lunii aprilie 2021, se administraseră, aproape 5 milioane de doze, cu cele trei vaccinuri disponibile.
Unul dintre criteriile la care te uiți, probabil, când alegi cu ce vaccin te imunizezi este rata de eficacitate. Adică, acel procent, despre care ai auzit deja.
Ratele de eficacitate ale celor patru vaccinuri sunt mai ridicate în cazul Pfizer și Moderna și mai scăzute în cazul AstraZeneca și Johnson & Johnson.
La prima vedere, comparația este foarte simplă: Pfizer și Moderna sunt vaccinuri mai bune, iar AstraZeneca și Johnson & Johnson sunt vaccinuri mai puțin bune. De ce ai alege un ser cu o eficacitate de 67 sau 76 % când poți alege dintre cele cu peste 90%?
Ce înseamnă, de fapt, ”eficacitatea” unui vaccin?
Ca să găsim un răspuns la această întrebare trebuie să înțelegem cum s-au testat cele patru vaccinuri în studii clinice la care au participat zeci de mii de oameni.
Participanții sunt împărțiți, în două grupuri egale: o jumătate va fi vaccinată cu serul aflat în teste cealaltă jumătate va fi vaccinată cu un ser placebo.
Ambele grupuri se întorc în comunitățile lor dar sunt monitorizate în următoarele luni pentru ca cercetătorii să afle dacă se infectează sau nu.
În perioada de monitorizare, cercetătorii se uită cum sunt distribuite persoanele infectate in fiecare dintre cele 2 grupuri: placebo sau cel vaccinat.
Dacă numărul infectaților este egal distibuit în cele 2 grupuri, eficacitatea vaccinului este 0%. Altfel spus, cu sau fără vaccin, oamenii au avut același risc de infectare. Dar, dacă toți cei infectați provin doar din grupul placebo, nevaccinat, atunci eficacitatea vaccinului este de 100%. Adică, cei din grupul vaccinat au fost protejați de ser.
Să privim acum cifrele și procentele vaccinului cu cele mai multe doze, administrate în România, până acum: la testele Pfizer, de pildă, au participat 43.000 de oameni. La monitorizare, cercetătorii au găsit 170 de persoane infectate.
Să vedem din ce grupuri au provenit aceste persoane: 162 de infectați au fost din grupul placebo, nevaccinat 8 persoane infectate provin din grupul vaccinaților.
Concluzia cercetătorilor: pentru cei vaccinați riscul de îmbolnăvire a fost cu 94% mai mic decât pentru cei ”nevaccinați”. Așadar, eficacitate de 94% pentru vaccinul Pfizer .
Văzând acest procent, ești tentat, poate, să tragi concluzia că, din 100 de persoane vaccinate, 5 se vor îmbolnăvi, totuși. Nu e deloc același lucru! 95% este probabilitatea, pentru fiecare dintre cei vaccinați, de a nu dezvolta simptome, chiar dacă vin în contact cu virusul.
Sau, invers privit rezultatul, pentru fiecare dintre cei vaccinați există doar 5% probabilitate să dezvolte simptome dacă vin în contact cu virusul.
Așadar, eficacitatea este un indicator al gradului de protecție pentru fiecare participant vaccinat.
Acest procent de eficacitate se calculează la fel și pentru celelalte vaccinuri. Dar, deși procentul s-a calculat la fel, producătorii celor patru vaccinuri au făcut studiile clinice pe grupuri cu număr diferit de participanți, în țări diferite, în momente diferite ale evoluției pandemiei.
Testele clinice: Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson and Johnson
- Pfizer și Moderna, de exemplu, ale căror procente de eficacitate sunt mai apropiate au făcut testele doar, sau predominant, în SUA aproape în aceleași perioade de timp, adică sfârșitul verii, spre toamna din 2020.
- AstraZeneca a derulat testele clinice în aprilie-noiembrie 2020, în trei țări: Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud.
- Johnson & Johnson a făcut testele în septembrie-ianuarie, mare parte în Statele Unite, dar și în Africa de Sud și țari din America Latină.
Diferențele dintre zonele geografice, înseamnă populații diferite. De asemenea, perioadele în care au fost efectuate testele au prins virusul în etape diferite de evoluție, când răspândirea, tipul de tulpină și numărul celor infectați au fost diferite.
O comparație corectă a procentelor de eficacitate ar presupune condiții identice pentru toate tipurile de vaccin. Ceea ce, în realitate, nu s-a întâmplat.
Măsurarea eficacității unui vaccin în testele clinice contează. Dacă procentul nu depășește 50% autoritățile nu aprobă folosirea lui.
Dar eficacitatea nu este singurul și, spun experții, nici cel mai important/singurul indicator, pentru așteptările pe care societatea le are, sau ar fi realist să le aibă, de la un nou vaccin.
În cazul COVID-19 avem două situații extreme: cea mai optimistă situație este să nu pățești nimic. Cea mai dramatică este decesul. Între cele două, avem asimptomatici, adică oameni infectați dar care se simt bine, apoi oameni infectați care au simptome ușoare, sau medii și oameni care fac forme mai grave pentru care este nevoie de spitalizare.
Cu cât forma este mai gravă, cu atât pacienții au nevoie mai mare să ajungă pe un pat de spital, unde să primească medicamente sau oxigen. În situația ideală, toți cei care fac forme grave ar trebui să fie spitalizați și să primească tratament sau oxigen. În realitate însă, nici un sistem medical, nici măcar cele din state dezvoltate, nu au suficiente paturi de terapie intensivă, ori aparate de respirat câte cazuri grave poate provoca virusul.
Și chiar dacă, ipotetic, ar fi suficiente locuri și aparate la ATI unii dintre cei care ajung la spital cu forme grave, ori au și alte boli cronice, și-ar putea pierde viața.
Or, testele clinice au arătat că vaccinul este eficace unde contează cel mai mult: împotriva formelor grave ale bolii și a deceselor provocate de COVID-19. Așadar, câtă vreme oricare dintre cele patru vaccinuri îți dă șanse în plus să rămâi în afara spitalului, sau chiar să rămâi în viață, până la urmă cel mai eficient vaccin rămâne cel pe care l-ai făcut mai repede.
52
29
