Demersul global pentru elaborarea unui tratat internaţional privind prevenirea pandemiilor: Iohannis, printre liderii semnatari / OMS se aşteaptă ca tratatul să fie gata încă din luna mai

de V.M.     HotNews.ro
Marţi, 30 martie 2021, 18:24 Actualitate | Coronavirus


Consiliul European
Foto: Martin Bertrand / Alamy / Alamy / Profimedia
Pregătirea pentru pandemii are nevoie de leadership global pentru un sistem global de sănătate potrivit pentru acest mileniu. Pentru ca acest angajament să devină realitate, trebuie să fim ghidaţi de solidaritate, corectitudine, transparenţă, incluziune şi echitate, scriu peste 25 de lideri din întreaga lume, între care şi preşedintele României Klaus Iohannis, într-un articol în care pledează pentru elaborarea unui tratat internaţional privind pandemiile pentru a face faţă viitoarelor crize sanitare, informează Agerpres.

„Credem că naţiunile ar trebui să colaboreze pentru un nou tratat internaţional pentru pregătirea şi răspunsul la pandemie. /.../ Solidaritatea noastră pentru a ne asigura că lumea este mai bine pregătită va fi moştenirea noastră care ne protejează copiii şi nepoţii şi minimizează impactul pandemiilor viitoare asupra economiilor şi societăţilor noastre”, scriu semnatarii textului, dat publicităţii marţi de Consiliul European pe site-ul său.

Potrivit Consiliului European, un tratat internaţional privind prevenirea pandemiilor şi pregătirea pentru acestea este necesar pentru că niciun guvern şi nicio instituţie nu poate face faţă pe cont propriu ameninţării unor pandemii viitoare. Un tratat internaţional privind pandemiile adoptat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ar permite ţărilor din întreaga lume să consolideze capacităţile şi rezilienţa la nivel naţional, regional şi mondial în raport cu viitoarele pandemii. Un tratat este un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul dreptului internaţional.

Propunerea referitoare la un tratat este formulată în spiritul unei solidarităţi colective şi este ancorată în principiile echităţii, incluziunii şi transparenţei. Nici guvernele acţionând individual, nici comunitatea mondială nu pot preîntâmpina complet pandemiile. Însă comunitatea internaţională trebuie să fie mult mai bine pregătită şi să dea dovadă de o mai bună coordonare pentru a răspunde eventualelor pandemii viitoare de-a lungul întregului ciclu de detectare, alertă şi răspuns.
  • Necesitate şi obiective

Tratatul ar stabili obiectivele şi principiile fundamentale în vederea structurării acţiunii colective necesare pentru combaterea pandemiilor. Un tratat internaţional privind pandemiile ar sprijini şi ar pune accentul pe detectarea timpurie şi prevenirea pandemiilor; rezilienţa faţă de pandemiile viitoare; răspunsul la orice pandemie viitoare, în special prin asigurarea unui acces universal şi echitabil la soluţii medicale, cum ar fi vaccinurile, medicamentele şi metodele de diagnosticare; un cadru internaţional mai solid în materie de sănătate, în care OMS să fie autoritatea de coordonare în materie de sănătate la nivel mondial; abordarea de tip „O singură sănătate”, care stabileşte conexiuni între sănătatea oamenilor, a animalelor şi a planetei.

Un astfel de tratat poate consolida cooperarea internaţională într-o serie de domenii prioritare, precum îmbunătăţirea supravegherii riscurilor de pandemie; îmbunătăţirea alertelor; îmbunătăţirea răspunsului în ceea ce priveşte accesul neîntrerupt la materiale, medicamente şi echipamente esenţiale de oriunde din lume, constituirea de stocuri în mod eficace, capacitatea de a trimite pe teren echipamente medicale şi echipe medicale internaţionale cu înaltă calificare.

Legat de răspunsul la pandemie, o abordare coordonată la nivel mondial în ceea ce priveşte descoperirea, dezvoltarea şi furnizarea de soluţii medicale sigure şi eficace, cum ar fi vaccinurile, medicamentele, metodele de diagnosticare şi echipamentele de protecţie, ar fi benefică pentru securitatea sanitară colectivă. Partajarea agenţilor patogeni, a probelor biologice şi a datelor genomice, precum şi dezvoltarea unor soluţii medicale în timp util (vaccinuri, tratamente şi metode de diagnosticare) sunt vitale pentru a spori gradul de pregătire în caz de pandemie la nivel mondial. Inegalităţile în ceea ce priveşte accesul la vaccinuri, medicamente şi terapii ameninţă să prelungească pandemiile şi să agraveze bilanţul atât în ceea ce priveşte pierderile de vieţi şi sănătatea oamenilor, cât şi pentru societăţile şi economiile noastre.

Rezilienţa sistemelor naţionale de sănătate publică este un element crucial în combaterea unei pandemii. Ţările trebuie să se poată baza pe sistemele lor de sănătate publică pentru a răspunde în mod eficace în cazul izbucnirii unei pandemii.

Tratatul ar asigura o transparenţă sporită, o asumare în mai mare măsură a răspunderii şi o mai mare responsabilitate comună în cadrul sistemului internaţional.

În plus, acesta va pune bazele pentru o mai bună informare a cetăţenilor şi o mai bună comunicare cu aceştia. Dezinformarea reprezintă o ameninţare la adresa încrederii publice şi riscă să submineze răspunsurile în materie de sănătate publică.





Un tratat internaţional privind combaterea pandemiilor ar fi un instrument universal care ar putea lua forma unei convenţii-cadru în temeiul Constituţiei OMS.

O dispoziţie specială din Constituţia OMS, care figurează la articolul 19, împuterniceşte Adunarea Mondială a Sănătăţii să negocieze şi să convină asupra unor „convenţii şi acorduri privind aspectele care ţin de competenţa OMS”. Acest articol a fost utilizat, de exemplu, în 2003 pentru adoptarea Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului.

Tratatul privind pandemiile ar fi adoptat de statele membre ale OMS reunite în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii. Odată adoptat la nivel internaţional de către Adunare, tratatul ar trebui să fie ratificat de numărul de ţări necesar pentru intrarea sa în vigoare. Acesta ar deveni obligatoriu din punct de vedere juridic numai pentru ţările care îl ratifică la nivel naţional.

La baza unui astfel de tratat ar sta instrumentele existente în domeniul sănătăţii la nivel mondial, în special Regulamentul sanitar internaţional, care ar asigura o temelie solidă şi verificată care poate fi dezvoltată ulterior.

Propunerea referitoare la un tratat internaţional privind pandemiile a fost anunţată pentru prima dată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu ocazia Forumului pentru pace de la Paris din noiembrie 2020. Un apel la încheierea unui tratat internaţional privind pandemiile a fost lansat şi de liderii G7 în declaraţia lor din 19 februarie 2021.

La 25 februarie 2021, liderii UE au convenit să depună eforturi în vederea unui tratat internaţional privind pandemiile. „Ne angajăm să contribuim la îmbunătăţirea securităţii sanitare mondiale, inclusiv prin consolidarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi prin depunerea de eforturi, în cadrul acesteia, în direcţia unui tratat internaţional privind pandemiile”, conform declaraţiei membrilor Consiliului European din 25 februarie 2021.


OMS se aşteaptă ca tratatul privind pandemiile să fie gata încă din luna mai


Tratatul împotriva pandemiilor propus de UE şi susţinut marţi într-un comunicat comun de 25 de şefi de stat şi de guvern ar putea fi gata pentru parafare încă din luna mai a acestui an, a declarat marţi directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Cele 194 de state membre ale OMS vor începe acum negocierile şi ne aşteptăm să avem o rezoluţie în mai, când se desfăşoară Adunarea Generală a Sănătăţii”, a explicat Tedros într-o conferinţă de presă organizată pentru prezentarea acestei propuneri de tratat al cărui scop este de a pregăti mai bine omenirea în cazul pandemiilor viitoare, relatează EFE și Agerpres.

Deşi conţinutul acordului va depinde de aceste negocieri, Tedros şi-a exprimat interesul ca viitorul tratat să includă măcar trei puncte-cheie: adoptarea în comun a unor măsuri de prevenţie şi urgenţă, informarea cu privire la patogeni (virusuri şi alte cauze ale bolilor) şi stabilirea mecanismelor pentru combaterea epidemiilor, printre care trebuie să se regăsească medicamentele, vaccinurile şi testele.

„Lumea nu-şi poate permite să aştepte încheierea actualei pandemii pentru a se pregăti să facă faţă următoarei”, a insistat expertul etiopian, care a amintit că actuala criză sanitară „a expus hibe ale sistemelor naţionale, regionale şi globale de pregătire în caz de pandemie”.

Tedros a semnalat şi că pandemia „a arătat cât de necesar este un angajament universal”, un tratat care „să ofere un cadru pentru cooperare internaţională şi solidaritate”. Viitorul tratat - a spus directorul general al OMS - ar putea să aibă ca bază de plecare elemente deja prezente în Constituţia OMS, printre care principii precum „sănătate pentru toţi” şi lipsa discriminării.





Lideri din 23 de ţări, preşedintele Consiliului European şi directorul general al OMS au cerut elaborarea acestui „tratat internaţional privind pandemiile” pentru a face faţă viitoarelor crize sanitare. E vorba despre lideri din ţări de pe cinci continente, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson, preşedinţii sud-coreean Moon Jae-in, sud-african Cyril Ramaphosa, indonezian Joko Widodo sau chilian Sebastian Pinera.

Tedros a ales să nu acorde prea mare importanţă absenţei de pe această listă a liderilor unor ţări precum SUA, Rusia sau China, apreciind că deocamdată este vorba doar despre o scrisoare de intenţie şi că la negocierile viitoare vor participa cu siguranţă toate statele membre ale OMS.

La conferinţa de presă a lui Tedros a participat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a amintit că Uniunea Europeană a avut încă de anul trecut ideea unui tratat împotriva pandemiilor şi a subliniat că un document de acest tip „poate îmbunătăţi prevenţia şi răspunsul la viitoarele pandemii”.

„Întrebarea nu este dacă va exista o viitoare pandemie, ci cum va fi aceasta. Trebuie să fim pregătiţi pentru ea şi nu avem timp de pierdut”, a apreciat Michel, care a subliniat că, pentru ca răspunsul la o viitoare pandemie să fie mai bun, este nevoie să se pună accent pe transparenţa şi pe responsabilitatea sistemului internaţional de pregătire pentru urgenţe.

„COVID-19 a expus punctele slabe şi divizările din societăţile noastre, iar acesta este momentul să ne unim în calitate de comunitate globală pentru a construi o apărare pentru generaţiile viitoare dincolo de această criză”, a conchis preşedintele Consiliului European.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















819 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by