Doctorul Sibylle Katzenstein a cheltuit mii de euro pentru a-și dota cabinetul din Berlin în vederea administrării vaccinurilor anti-Covid cât mai rapid cu putință însă nu a primit nici măcar o doză până acum în pofida cererilor repetate, relatează CNN.

Angela MerkelFoto: FRANCOIS LENOIR/AFP/ Profimedia Images

„Ar fi fost drăguț dacă aș avea măcar 10 vaccinuri în frigiderul meu. M-a costat o grămadă de timp și frustrare și în cele din urmă oamenii care au avut nevoie de el nu au fost vaccinați”, afirmă Katzenstein.

Medicul de familie afirmă că nu are nicio idee cum să își vaccineze pacienții vulnerabili după ce a cerut în mod repetat doze și a fost refuzată de fiecare dată.

„Sunt foarte îngrijorată și nu știu la cine să apelez”, relatează aceasta, dând voce îngrijorării multor germani care se tem că administrarea vaccinurilor în țara lor este un coșmar birocratic cu consecințe mortale.

Rata mortalității Covid rămâne în continuare scăzută în Germania în pofida numărului mare de cazuri, însă autoritățile germane, lăudate inițial pentru gestionarea eficientă a pandemiei, au reușit să vaccineze doar 6% din populație de la administrarea primului vaccin în luna decembrie.

Germania a administrat doar aproximativ 5 milioane de prime doze și în jur de 3 milioane de persoane au fost inoculate la rapel.

O parte a problemei este că vaccinările pot fi făcute doar la centre speciale anti-Covid și nu și la cabinetele medicale, spre deosebire de Marea Britanie unde medicii de familie administrează vaccinuri anti-Covid de luni de zile, reușind inocularea a peste 30% din populație cu prima doză.

FOTO: Hauke-Christian Dittrich / AFP / Profimedia Images

Atuuri risipite

Cancelarul Angela Merkel a recunoscut neajunsurile și a declarat miercurea trecută că medicii de familie vor fi incluși în campania de vaccinare până la sfârșitul lui martie.

Katzenstein afirmă că Germania are în jur de 50.000 de cabinete ale medicilor de familie și că „este mult mai ușor pentru pacienți să ia legătura cu propriul medic”.

În plus, sistemul de înscriere la un centru de vaccinare este complex, existând reguli diferite în cele 16 landuri federale. Katzenstein subliniază de asemenea că este dificil pentru o persoană de 90 de ani să navigheze prin sistemul online.

Germania se află în carantină din luna noiembrie iar restricțiile au fost prelungite din nou până la sfârșitul lunii martie.

Însă problemele de logistică și birocrația sunt doar o parte a problemei cu campania de vaccinare germană.

Anul trecut, când pandemia a început să se agraveze în Europa, Merkel avea toate atuurile pentru a o gestiona cu succes.

Germania, o țară cu o reputație globală pentru eficiență, deținea președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și Ursula von der Leyen, o fostă membră a cabinetului lui Merkel, era în fruntea Comisiei Europene.

Însă Merkel a insistat ca UE să se concentreze pe achiziționarea de vaccinuri anti-Covid ca bloc în loc ca Germania și celelalte state membre să negocieze pe cont propriu și a delegat această sarcină Comisiei Europene.

Iar furnizarea cu vaccinuri de către blocul comunitar s-a dovedit a fi lentă și măcinată de amânări.

„Germania este arhitectul eșecului european fiindcă Germania și Merkel au promovat un proces [de achiziții] european care a fost un eșec de la bun început”, afirmă Julian Reichelt, redactorul-șef al Bild, cel mai mare tabloid german.

„A vrut să facă totul despre Europa și cum ea este o mare europeană”, spune acesta.

Bild a stârnit valuri luna trecută după ce a publicat pe prima pagină: „Liebe Briten, we beneiden you!” (Dragă Mare Britanie, te invidiem!), un mesaj deloc subtil vizavi de eșecul campaniei de vaccinare din Germania comparativ cu strategia Marii Britanii.

Comparațiile cu Londra au devenit și mai dureroase săptămâna aceasta după ce Merkel a anunțat că Germania își va schimba poziția vizavi de autorizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.

Decizia de a nu aproba acest vaccin pentru persoanele de peste 65 de ani a fost luată de comitetul pentru vaccinare din Germania (STIKO) care a afirmat că studiile clinice ale AstraZeneca și ale Universității Oxford cu care a dezvoltat vaccinul nu conțin suficiente date privind administrarea sa în rândul vârstnicilor.

FOTO: Handout / AFP / Profimedia Images

„Dezastru”

Criticii afirmă că decizia autorității germane de reglementare a dus la deteriorarea încrederii populației în vaccinul AstraZeneca-Oxford într-o țară cu un scepticism relativ ridicat față de vaccinuri și a declanșat un efect de domino în întreaga Europă.

În ziua imediat următoare, președintele francez Emmanuel Macron a descris vaccinul AstraZeneca ca fiind „cvasi-ineficace” în rândul vârstnicilor, afirmând că „primele rezultate nu sunt încurajatoare pentru cei de peste 60-65 de ani”.

Afirmațiile sale au fost contestate de numeroși oameni de știință și de datele de pe teren care au arătat că vaccinul are un grad ridicat de eficacitate în prevenirea spitalizărilor în populațiile mai în vârstă.

Franța, Spania, Italia și țările nordice au urmat exemplul Germaniei și au limitat administrarea vaccinului britanic în rândul vârstnicilor. Și acestea au început acum să își inverseze deciziile.

Decizia STIKO de a interzice inițial administrarea vaccinului AstraZeneca persoanelor în vârstă „a fost cu adevărat o greșeală” fiindcă a dus la pierderea încrederii în vaccin „de către toată lumea din Germania”, afirmă dr. Uwe Janssens, președintele Asociației Interdisciplinare de Terapie Intensivă și Medicină de Urgență din Germania.

Janssens spune că înțelege de ce STIKO a luat decizia inițială și afirmă că dacă aceasta ar fi fost diferită ar fi existat de asemenea critici la adresa ei.

Însă oricare ar fi fost hotărârea, „oricum nu am avut suficiente vaccinuri de la început datorită consecințelor turului de cumpărături al Uniunii Europene fiindcă nu au cumpărat destule”, afirmă acesta.

Tobias Kurth, profesor de sănătate publică și epidemiologie la Institutul de Sănătate Publică al spitalului universitar Charité din Berlin, a descris decizia inițială a STIKO drept un „dezastru în materie de comunicare”.

Exact la o zi după ce STIKO a impus limita de vârstă pentru autorizarea vaccinului AstraZeneca, acesta era aprobat pentru utilizare pentru toate persoanele cu vârsta de peste 18 ani de către Agenția Europeană pentru Medicamente.

Organizația Mondială a Sănătății a luat aceeași decizie în 8 februarie.

„Ei [STIKO] și-au corectat acum în sfârșit recomandarea dar dezastrul a avut deja loc”, a declarat Kurth pentru CNN.

„Oamenii spun că nu vor vaccinul AstraZeneca fiindcă este rău” și că nu poți să îi convingi de contrariu.

Germania are în prezent 1,3 milioane de doze ale vaccinului AstraZeneca stocate fără a fi administrate în mare parte datorită deciziei de a nu permite folosirea acestora pentru inocularea vârstnicilor.

Pe același subiect: