Apelurile pentru renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală în ceea ce privește vaccinurile anti-Covid, cu scopul de a multiplica astfel producția lor, se multiplică, dar ideea are puține șanse de a se concretiza și ar putea chiar să pună în pericol viitoare cercetări, scrie AFP.
Trebuie renunțat la "sistemul depășit al brevetelor pentru a oferi un vaccin întregii umanități", afirma la începutul lui februarie Robin Guittard, de la Oxfam.
Centrat pe stânga, acest ONG internațional nu a fost singurul cu un discurs similar.
De câteva zile, laboratoarele care produc vaccinuri anti-Covid-19, precum Pfizer și Moderna, se confruntă cu un val de mobilizare politică pentru a renunța la drepturile de proprietate intelectuală asupra acestor vaccinuri.
Partizanii acestei idei afirmă că în acest fel devine posibilă producerea rapidă de suficiente vaccinuri, în special pentru țările cele mai sărace. Când o companie deține un brevet, este singura autorizată să exploateze tehnologia un număr important de ani.
Dezbaterea este la fel de veche ca și criza sanitară.
"Țările din Nord, unde companiile dețin brevetele, au împotriva lor restul planetei, care nu are brevete", explică Samira Guennif, expertă în economia industrială la Universitatea Paris-Nord.
Semn al acestui raport de forțe, Organizația Mondială a Comerțului a renunțat la finalul lui 2020 să ridice brevetele asupra acestor vaccinuri, în special în fața opoziției europene și americane.
Concurență acerbă
Este însă acest eșec un semnal prost? Nu neapărat, arată numeroși economiști.
"Dacă ar fi existat un singur producător, atunci da, de acord, dar nu acesta este cazul", subliniază economistul François Lévêque, specialist în probleme de concurență.
Acesta a subliniat că nișa se anunță deosebit de competitivă, cu numeroase proiecte în curs, ceea ce limitează riscul ca un număr limitat de actori să paralizeze piața cu brevetele lor.
Fără a se opune principiului de renunțare la brevete, unii cercetări consideră că acesta trebuie abordat cu prudență, chiar dacă se invocă justificarea unui caz de forță majoră cum este lupta anti-Covid 19.
Izabela Jelovac, economist în probleme de sănătate la CNRS, arată că o astfel de decizie ar da semnalul că, dacă o inovație este importantă, atunci toată lumea ar avea dreptul să o producă.
"Ar trebui să ne asigurăm că pentru laboratoare nu va fi mai interesant să efectueze studii împotriva căderii părului decât pentru Covid", subliniază ea.
Pentru astfel de situații există soluții intermediare. Dreptul internațional permite statelor să-și exercite provizoriu dreptul de preempțiune asupra unui brevet, în caz de urgență.
Acest sistem are avantajul, potrivit lui Isabela Jelovac, că menține interesul de a face cercetare, deoarece este prevăzută despăgubirea grupului care deține brevetul.
Dar ce sumă ar putea fi alocată? Ar trebui contabilizate cheltuielile grupului în discuție cu cercetarea, cât ar fi câștigat dacă își păstra brevetul și cât ar putea pierde societatea fără această inovație, o sumă potențial astronomică în cadrul luptei anti-Covid.
Dacă tragem linie, unii juriști consideră mult mai la îndemână explorarea altor soluții decât ocolirea brevetelor.
Ar putea fi vorba, de exemplu, de facilitarea parteneriatelor cu grupuri locale, în special în țările mai puțin bogate, pentru a le transmite competențele tehnologice necesare producerii vaccinurilor.
În rândul producătorilor de vaccinuri anti-Covid, britanicii de la AstraZeneca au semnat un parteneriat cu gigantul Serum Institute of India, permițând astfel o producție locală în cantități de masă.
"Avem aici la nivel juridic o soluție care este mult mai bună decât anularea brevetelor", consideră Julien Chaisse, profesor de drept la City University din Hong Kong, în opinia căruia este riscantă o acțiune în forță a statelor în fața laboratoarelor farma, în contextul actual.
