Un summit dedicat luptei împotriva Covid a început luni la Berlin sub președinția cancelarului Angela Merkel, în condițiile în care criticile abundă împotriva guvernului său și a Uniunii Europene în fața lentorii cu care se derulează vaccinarea pe bătrânul continent, scrie AFP.
Ministrul Sănătății, Jens Spahn, a avertizat încă de la început că nu trebuie așteptate miracole de la această reuniune a șefilor guvernelor regionale, a reprezentanților UE și a grupurilor farmaceutice.
"Un summit în sine nu va produce mai multe vaccinuri", a declarat el.
Discuțiile au debutat însă sub auspicii pozitive, cu angajamentul mai multor laboratoare de a accelera producția de vaccinuri anti-Covid.
Germanul BioNTech a anunțat astfel în cursul dimineții că până la 75 de milioane de doze suplimentare dezvoltate cu americanii de la Pfizer vor veni în UE în al doilea trimestru.
Gigantul german al industriei Bayer s-a angajat și el să producă vaccinuri cu un alt laborator al țării, CureVac, în prezent în curs de certificare.
Cu o zi în urmă, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat și ea că grupul anglo-suedez AstraZeneca, sub focul criticilor liderilor europeni după întârzieri importante în producție, va furniza suplimentar 9 milioane de doze în raport cu ce a fost oferit săptămâna trecută, deci un total de 40 de milioane de doze.
"Falimentul" UE
Obiectivul summitului este, înainte de toate, să fixeze o strategie pentru a vaccina mai rapid și de o manieră mai eficientă în UE, care ar urma să dispună, sub rezerva autorizării vaccinurilor CureVac și Johnson&Johnson, de circa 320 de milioane de doze în acest an, potrivit unui document al ministerului Sănătății consultat de AFP.
O conferință de presă este prevăzută la finalul summitului.
Presa germană era fără milă, luni, față de UE, pe care o acuză că a comandat vaccinuri prea târziu și că a negociat prost, în special cu AstraZeneca.
Europa afișează în prezent un bilanț al vaccinărilor inferior celui din Regatul Unit, unde partizanii Brexitului văd în aceste cifre confirmarea deciziei de a părăsi UE.
Este vorba de "o declarație de faliment pentru Bruxelles, o dovadă a incapacității celor 27 de state membre", acuza ziarul popular german Bild.
"Cum se poate, în criza cea mai gravă de după al Doilea Război Mondial, neglija în acest fel aprovizionarea" cu vaccinuri, scria la rândul lui Der Spiegel.
Dacă UE a pus la punct un pachet de susținere a economiei de 750 de miliarde de euro pentru a face față efectelor pandemiei, ea nu a investit decât aproape 3 miliarde pentru aprovizionarea cu vaccinuri, un lucru "dificil de justificat", subliniază publicația citată.
Ursula von der Leyen se află în mod special în vizorul criticilor, iar unii, precum partidul de extremă dreapta AfD, cer plecarea ei.
"A primit o lovitură serioasă, dar nu cred că va pleca", afirmă însă o sursă diplomatică europeană.
Agitație în coaliția de guvernare
Haosul actual poate fragiliza poziția guvernului, cu câteva luni înainte de alegerile legislative din septembrie.
Cota bună de popularitate de care se bucură partidul conservator în ultimele luni se bazează în mare parte pe o gestionare considerată bună a pandemiei, la care cea mai mare economie europeană a rezistat bine în primăvară, înainte de a fi lovită în plin de al doilea val din această iarnă.
Dar rateurile din timpul campaniei de vaccinare au dat impresia unei pierderi de control din partea cancelarului care conduce țara de aproape 16 ani și a provocat agitație chiar în coaliția de guvernare.
Ministrul Finanțelor și candidatul SPD la cancelarie Olaf Scholz a multiplicat astfel atacurile împotriva ministrului Sănătății Jens Spahn și indirect împotriva cancelarului Merkel, cerând o reală "strategie de vaccinare".
O tentativă pentru acest partid, care se confruntă cu dificultăți în sondaje, de a lansa campania sa pentru legislative.
14
4
