La început a fost panica, apoi a urmat opacitatea sistemului comunist, cu acuzații că epidemia a fost introdusă din străinătate și, în fine, acuzațiile lui Donald Trump: la un după moartea primelor victime ale pandemiei de Covid-19, politizarea epidemiei îndepărtează șansele de a cunoaște într-o zi originea virusului, scrie AFP.
În 11 ianuarie 2020, Beijingul anunța decesul primei victime a noului coronavirus, cu două zile înainte: un bărbat de 61 de ani care își făcea în mod regulat cumpărăturile într-o piață din Wuhan, metropola cu 11 milioane de locuitori din centrul Chinei.
Moartea acestui bărbat, despre care nu se știe nici măcar cum îl chema, va fi urmată de de decesul a aproape 1,9 milioane de oameni pe suprafața pământului, într-un an.
Dacă este evident pentru toată lumea că epidemia s-a manifestat pentru prima oară la sfârșitul lui 2019 în piața Huanan din Wuhan, unde erau vândute animale sălbatice vii, nu este neapărat obligatoriu ca originea noului coronavirus să fie aceeași. Aceasta pentru că este nevoie de mult timp pentru ca un virus să sufere mutații astfel încât să devină puternic contagios, subliniază epidemiologul Daniel Lucey, de la Universitatea Georgetown din Washington.
Faptul că virusul era foarte contagios la momentul semnalării sale, în decembrie 2019, arată că acesta circula deja de suficientă vreme.
"Nu este plauzibil" ca virusul să se fi născut în piața din Wuhan, crede profesorul Lucey. "Acesta a apărut natural cu mai multe luni înainte, poate cu un an înainte, și poate chiar mai devreme".
OMS, în continuare ținut la distanță
Problema este că autoritățile chineze, atente să scape de orice responsabilitate în apariția virusului, încearcă să acrediteze fără dovezi teoria potrivit căreia epidemia ar fi fost introdusă în China din străinătate.
Acestea invocă urme ale virusului descoperite în apele uzate din Italia sau Brazilia înainte de apariția bolii în Wuhan. Dar aceste analize nu dovedesc nimic legat de originea virusului, subliniază experții.
În ianuarie 2020 chiar cercetătorii chinezi au desemnat piața Huanan ca fiind locul de origine al epidemiei, în ciuda unor studii anterioare care arătau că unii dintre primii pacienți nu avuseseră contact cu acest loc.
Orașul Wuhan a fost plasat în carantină în 23 ianuarie, și apoi întreaga provincie Hubei, cu o populație totală de peste 50 de milioane de oameni.
În martie, versiunea oficială a autorităților comuniste se schimbă: șeful serviciilor de protecție epidemiologică Gao Fu spune că piața nu este sursa ci "victima" virusului. Locul unde epidemia doar s-a amplificat.
Dar Beijingul nu a oferit nicio altă explicație plauzibilă privind apariția virusului și a livrat foarte puține informații despre eșantioanele prelevate în Wuhan.
Iar experții intre naționali sunt menținuți în continuare la distanță: o echipă a Organizației Mondiale a Sănătății, care ar fi trebuit să ajungă în China săptămâna trecută, a fost blocată în ultimul moment, Beijingul anunțând că "negociază" încă cu OMS derularea misiunii.
Urmele șterse
Cu toate acestea, descoperirea originii virusului este crucială pentru a preveni reapariția unei epidemii. Astfel, s-ar putea permite orientarea măsurilor de prevenție spre o specie sau alta de animale, s-ar putea interzice creșterea sau vânătoarea acestora pentru a se evita interacțiunile cu omul.
"Dacă reușim să înțelegem de ce (epidemiile) apar, am putea lupta împotriva vectorilor lor", spune Peter Daszak, președintele EcoHealth Alliance, o asociație americană specializată în prevenirea bolilor.
În plan științific, rolul Chinei a fost inițial lăudat pe scena internațională, după ce Beijingul a împărtășit rapid genomul virusului, spre deosebire de gestionarea total opacă a epidemiei SARS din anii 2002-03.
China "s-a arătat relativ deschisă", recunoaște biologul Diana Bell, de la Universitatea East Anglia din Regatul Unite.
Problema este că, în haosul care s-a instalat în Wuhan la începutul lui 2020, urmele virusului au putut fi șterse sau mutate, complicând ecuația.
"Nu este nimic uluitor aici. Fiecare epidemie se derulează la fel. În haos și panică", notează Peter Daszak.
"Virusul chinezesc"
Politic, regimul președintelui Xi Jinping nu pare dornic să revină asupra primelor săptămâni ale epidemiei, după ce a fost criticat la acel moment pentru înăbușirea alertelor medicilor din decembrie 2019.
Unul dintre doctori, Li Wenliang, a fost acuzat de poliție că a "propagat zvonuri", înainte de a muri de Covid în 7 februarie 2020 într-un spital din Wuhan. Moartea sa a declanșat o furie puternică împotriva regimului, pe rețelele sociale.
Dar, prin controlarea epidemiei, în primăvara anului trecut, Beijingul se prezintă acum ca salvatorul umanității, oferit vaccinuri țărilor sărace în numele "binelui public mondial".
Nu se pune problema în acest context ca vocile critice să fie tolerate.
La sfârșitul lui decembrie, un "cetățean-jurnalist" care a relatat despre carantina din Wuhan a fost condamnat la patru ani de închisoare.
În plus, atitudinea administrației americane a descurajat și ea autoritățile chineze, crede Peter Daszak, care speră la o dezghețare a relațiilor, după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă.
Acesta din urmă a invocat în repetate rânduri "virusul chinezesc" și a sugerat că ar fi putut scăpa de la laboratorul de virusologie din Wuhan - o posibilitate îndepărtată de comunitatea științifică.
Cercetătorii cred că virusul provine de la o specie de lilieci dar nu știu nici acum ce alt animal a putut servi drept intermediar pentru a-l transmite la om.
"Sunt convins că vom sfârși prin a găsi specia de liliac care l-a transmis precum și calea probabilă de contaminare", comentează Peter Daszak. "Nu vom avea niciodată certitudinea dar vom avea cu siguranță dovezi solide".
Dar chestiunea speciei este secundară pentru Diana Bell. "Contează prea puțin sursa: trebuie pur și simplu pus capăt acestei blestemate de amestecări de specii în piețe. Trebuie stopat comerțul cu animale sălbatice destinate alimentației".
3
14
