Există puține dubii că măsurile de carantină impuse în Statele Unite și închiderea forțată a afacerilor au lovit puternic economia americană însă costul exact al restricțiilor nu era clar până acum, scriu AFP și Barrons.

Coronavirus SUAFoto: Dreamstime.com

Însă cercetătorii de la școala de business HEC Paris și Universitatea Bocconi din Milano au făcut un calcul amețitor: închiderile de afaceri între lunile martie și mai au salvat 29.000 de vieți la un cost de 169 de miliarde de dolari, adică în jur de 6 milioane de dolari de persoană.

„Guvernatori au salvat vieți pe de-o parte dar au redus activitatea economică de cealaltă”, a declarat pentru AFP Jean-Noel Barrot, profesor la HEC Paris și membru al parlamentului francez.

Cum să gestionezi cel mai mare focar al pandemiei la nivel mondial a ajuns o problemă politizată în Statele Unite unde virusul a infectat peste 12,2 milioane de persoane și ucis aproape 257.000.

Numărul noilor cazuri urcă vertiginos la nivel național, determinând multe state să impună din nou restricții asupra afacerilor.

„Pe măsură ce oamenii devin poate mai responsabili, purtând măști și așa mai departe, efectul pe care îl vom vedea va duce probabil la scăderea infecțiilor”, afirmă Barrot.

Ordinele de carantină emise în luna martie au fost aplicate neuniform de către state și guvernele locale dar au cauzat o perturbare fără precedent în cea mai mare economie a lumii.

Însă acestea au provocat și o dezbatere aprinsă despre rolul guvernului în a forța oamenii să își schimbe stilul de viață în numele sănătății publice.

Jean-Noel Barrot

Dezbatere aprinsă: Libertate sau sănătate?

Criticii au afirmat că restricțiile, relaxate în grade diferite în lunile de primăvară și vară, sunt un atac direct asupra libertății private. Susținătorii susțin că acestea sunt una din modalitățile prin care virusul extrem de infecțios poate fi ținut sub control.

Un studiu publicat în luna iunie în revista Nature a descoperit că fără măsurile de distanțare socială și închidere a afacerilor SUA s-ar fi confruntat cu 5,2 milioane de cazuri la începutul lunii aprilie în loc de nivelul de 365.000 înregistrat în acea perioadă.

Cercetătorii de la Universitatea Columbia au concluzionat că peste 35.000 de vieți ar fi putut fi salvate dacă măsurile de carantină ar fi fost impuse cu doar o săptămână mai devreme decât data la care au intrat în vigoare la jumătatea lunii martie.

Deși considerabil mai relaxate decât în alte țări care au impus o carantină strictă și penalizarea aspră a celor care nu o respectă, efectele restricțiilor asupra economiei SUA au fost resimțite aproape imediat.

Numărul săptămânal al cererilor de șomaj a explodat, ajungând la 6,9 milioane în săptămâna încheiată în 28 martie iar rata șomajului a urcat vertiginos până la 14,7% în luna aprilie comparativ cu un minim istoric de 3,5 înregistrat în februarie.

Folosind datele de la Universitatea John Hopkins și Biroul de Statistică al SUA, cercetătorii conduși de Barrot au determinat că măsurile de carantină din SUA au costat echivalentul a 0,8% din PIB-ul american dar au redus numărul deceselor cauzate de COVID-19 în perioada respectivă cu un sfert.

Profesorul francez crede că noi restricții generale nu vor fi la fel de eficace de data aceasta însă cu siguranță vor rămâne scumpe.

„Trebuie să ne gândim la planuri de rezervă pentru a evita arderea a atât de mult din avuția noastră colectivă pentru a rămâne în viață”, afirmă Barrot.

Citește și: