Liniile directoare pentru îngrijirea la domiciliu se aplică numai cazurilor ușoare de Covid-19. Paracetamol pentru cei cu puține simptome, antibiotice numai dacă febra persistă peste 72 de ore. Fără hidroxiclorochină. Iată pe scurt protocolul italian pentru îngrijirea la domiciliu, scrie Il Giornale.

HotNews.roFoto: Hotnews

De la heparină la cortizon, de la eficiența vitaminelor și suplimentelor la hidroxiclorochină, la utilitatea măsurării periodice a oxigenului cu oximetrul. Până în prezent, îngrijirea la domiciliu de Covid a întâmpinat dificultăți și în Italia, nu numai din cauza deficiențelor medicinei teritoriale, ci și din lipsa unui protocol de îndrumare pentru medicii generaliști.

O lipsă suplinită de o serie de indicații generale conținute în proiectul documentului „Managementul la domiciliu al pacienților cu infecție SarsCov2”, la elaborarea căruia a contribuit președintele Consiliului Superior al Sănătății, Franco Locatelli. Documentul, care este încă provizoriu, va fi finalizat, de asemenea, în consultare cu organizațiile medicilor generaliști și Federația Ordinelor Medicale. Între timp, iată toate răspunsurile la îndoielile legate de managementul la domiciliu al pacienților cu Covid.

Cine poate fi tratat acasă?

Liniile directoare pentru îngrijirea la domiciliu se aplică numai cazurilor ușoare de Covid-19. Acestea se aplică atât cazurilor confirmate (cu confirmare de laborator, indiferent de simptomele clinice), cât și celor probabile (cu simptome compatibile sau contact probabil sau confirmat cu un anumit caz). Și pentru cazurile ușoare ne referim la: prezența simptomelor precum febră (mai mică de 37,5 ° C), stare generală de rău, tuse, dureri de gât, congestie nazală, cefalee, mialgie, diaree, în absența dispneei, deshidratare. O atenție deosebită trebuie acordată persoanelor vârstnice.

Ar trebui sau nu utilizată hidroxiclorochina?

Nu. Autoritatea medicamentului din Italia (AIFA) a suspendat autorizația de utilizare a hidroxiclorochinei pe baza studiilor științifice și în conformitate cu recomandările liniilor directoare internaționale. Nu numai că, potrivit agenției italiene pentru medicamente (aici lista tratamentelor autorizate), absența oricărui beneficiu clinic asociat tratamentului în cauză a fost dovedită. Dimpotrivă, efectele secundare grave și potențial letale pentru pacient au fost găsite în cadrul clinic.

Ce medicamente ar trebui să administrați cuiva care nu prezintă niciun simptom sau puține simptome?

Pentru pacienții asimptomatici sau puțn simptomatici, medicamentul la alegere rămâne paracetamol pentru simptomele febrile. Trecem la antiinflamatoare numai dacă tabloul clinic al pacientului cu Covid începe să se înrăutățească.

Când trebuie folosite heparina și cortizonul?

Cortizonul trebuie administrat numai în caz de urgență pentru a evita atacul sistemului imunitar al pacientului. Fără antireumatice, fără antibiotice. Este recomandabil să se mențină o hidratare și o nutriție adecvate și să nu se modifice terapiile cronice pentru alte patologii (de exemplu, terapiile antihipertensive sau anticoagulante), deoarece acest lucru ar risca să provoace agravarea afecțiunilor preexistente. Corticosteroizii trebuie utilizați la pacienții a căror imagine clinică nu se îmbunătățește în 72 de ore, mai ales dacă există o agravare a parametrilor de oxigen. Heparina trebuie utilizată numai la subiecții imobilizați din cauza infecției actuale.

Sunt eficiente antibioticele, vitaminele și suplimentele?

  • Antibioticele, de regulă, trebuie evitate, cu excepția prezenței unei persistențe a febrei timp de peste 72 de ore sau când este suspectată și prezența unei infecții bacteriene. Administrarea medicamentului prin aerosoli este exclusă, având în vedere riscul de contagiune dacă este izolat cu alte persoane.
  • În ceea ce privește vitaminele și suplimentele alimentare (vitamina D, lactoferină, quercetină), nu există dovezi științifice ale eficacității acestora. Prin urmare, utilizarea sa nu este recomandată.

Cum sunt clasificate diferitele etape ale Covid în funcție de simptome?

  • Infecția este considerată ușoară dacă pacientul are febră, dar nua re dispnee și modificări radiologice.
  • Moderat dacă pacientul are pneumonie evidentă radiologic și oxigenare a sângelui aproape de valorile praguluia admis.
  • Sever dacă oxigenarea este sub prag, frecvența respiratorie este mare și se găsesc infiltrații pulmonare.
  • Critic dacă există insuficiență respiratorie, șoc septic sau insuficiență a mai multor organe.

Cine decide dacă pacientul trebuie internat?

Medicul generalist trebuie să stabilească întotdeauna când pacientul nu mai poate fi tratat acasă, ci trebuie dus la spital. Dar indicațiile terapeutice conținute în acest proiect nu îi conving pe medicii de familie, care sunt, de asemenea, iritați de faptul că nu au fost implicați în elaborarea protocolului.