Transmiterea coronavirusului în cadrul gospodăriilor joacă un rol semnificativ în răspândirea SARS-CoV-2 iar în Suedia persoanele care locuiesc singure ar fi putut avea un rol în limitarea răspândirii pandemiei, notează Business Insider.
Patru generații ale familiei Garg locuiesc în aceeași clădire cu patru etaje din Delhi, India. În luna mai Mukul Garg a scris într-o postare pe blog că unchiul său în vârstă de 57 de ani a contractat coronavirusul, cel mai probabil în timpul ieșirii zilnice pentru a cumpăra alimente. De atunci, 10 membri ai familiei sale au fost depistați pozitiv cu COVID-19, transformând peste noapte locuința familiei într-un pavilion pentru bolnavi.
Cercetările arată, deloc surprinzător, că focarele de acest tip din gospodării alimentează transmiterea comunitară a virusului.
„Rolul gospodăriilor în transmiterea comunitară generală este destul de semnificativă”, a afirmat pentru Business Insider Yang Yang, un biostatistician de la Universitatea Florida. Prin urmare, diferențele dintre dimensiunile gospodăriilor ar putea explica parțial rezultatele diferite obținute de unele țări în combaterea coronavirusului.
În Suedia, de exemplu, peste jumătate din gospodării sunt alcătuite dintr-o singură persoană. Aproximativ o treime din vârstnicii suedezi locuiesc singuri, spre deosebire de 20% în Grecia sau Spania.
Suedia are un procent mai mic al gospodăriilor multigeneraționale decât majoritatea celorlalte țări europene și cea mai mică dimensiune a acestora din Europa: în jur de 2,2 persoane per locuință.
Suedia a atras atenția internațională datorită deciziei de a păstra școlile primare, restaurantele, barurile și sălile de forță deschise pe parcursul pandemiei însă dimensiunea redusă a gospodăriilor din țară ar fi putut acorda mai puține oportunități virusului să se răspândească, contribuind implicit la încetinirea acestuia.
Experții afirmă că este probabil ca acești factori demografici să fi contribuit la declinul abrupt începând cu luna iunie al deceselor cauzate de coronavirus în Suedia.
Rată ridicată a infecțiilor în gospodării
În cazul gripei până la 40% din contagieri au loc în cadrul gospodăriilor însă cercetătorii încă nu au cuantificat cu certitudine legătura directă dintre dimensiunea acestora și răspândirea coronavirusului.
Un raport din luna februarie al Organizației Mondiale a Sănătății sugera că 85% din focarele de COVID-19 din China au fost înregistrate în rândul familiilor.
Christian Althaus, un epidemiolog de la Universitatea din Berna, estimează că, în medie, jumătate din numărul de contagieri ar putea avea loc în cadrul gospodăriilor.
Studiile sunt încă neconcludente, o parte a acestora arătând că rata infecțiilor în gospodării ar putea ajunge la 50% însă altele indicând că procentul ar fi mai apropiat de 20% (comparativ cu 6% în rândul populației generale).
Însă rata transmiterii în gospodării depinde de nivelul de interacțiune socială din afara locuințelor, potrivit lui Yang. Oamenii trebuie să interacționeze în public pentru ca transmiterea comunitară să poată avea loc.
„Copiii interacționează în școli, aduc probabil virusul acasă iar apoi adulții îl aduc la locul de muncă”, afirmă acesta.
Unele țări au limitat eficient contactul dintre membrii familiei pentru a ține sub control focarele. În China, de exemplu, persoanele testate pozitiv care nu necesitau spitalizare au fost tratate în centre de carantină pentru a preveni transmiterea virusului familiei.
„Unele țări au reușit să îi izoleze sau plaseze în carantină în afara locuinței”, susține Yang, adăugând că „acest lucru a contribuit cu certitudine la controlarea transmiterii totale”.
Supraaglomerarea crește riscul contagierii
Cu cât persoanele interacționează mai mult în cadrul locuinței, cu atât riscul transmiterii în gospodărie este mai mare. Familia Garg, de exemplu, obișnuia să ia masa împreună iar membrii săi se jucau frecvent jocuri de societate așa că probabilitatea de a-și transmite virusul de la unul la celălalt era probabil ridicată.
Cercetările lui Yang arată că supraaglomerarea gospodăriilor, un indicator care măsoară numărul de persoane care locuiesc într-o cameră, ar putea avea o corelație mai puternică în transmiterea coronavirusului decât numărul de persoane ce trăiesc într-o locuință.
O analiză din luna iunie a Wall Street Journal a descoperit că în Statele Unite comitatele cu o rată ridicată a supraaglomerării gospodăriilor au fost responsabile pentru un număr disproporționat de ridicat de cazuri de COVID-19.
Tiparul a fost observat și la nivel local în SUA, un studiu din luna iunie arătând că în statul California cartierele cele mai afectate de pandemie au o rată a supraaglomerării de trei ori mai mare comparativ cu cele în mare parte cruțate de coronavirus.
În India, unde locuiește familia Garg, dimensiunea medie a gospodăriilor este de cinci persoane însă doar 5% din locuințele indiene au mai mult de cinci camere. Țara are în prezent al doilea numărul de contagieri cu coronavirusul la nivel mondial.
Locuințele suedeze nu sunt la fel de spațioase precum cele din Statele Unite: în medie o locuință din Suedia are 1,7 camere per persoană comparativ cu 2,4 în SUA. Însă locuințele suedezilor sunt mai spațioase decât cele din Brazilia, Mexic sau Rusia, toate țări cu o medie de o cameră per persoană și un număr ridicat de infecții cu coronavirusul.
În mod semnificativ, una din cele mai afectate populații de către coronavirus în Suedia a fost cea a imigranților somalezi, aceștia locuind în gospodării supraaglomerate multigeneraționale.
Celălat grup deosebit de vulnerabil s-a dovedit a fi cel al vârstnicilor internați în aziluri de îngrijire a bătrânilor, aceștia petrecându-și timpul în contact apropiat sub același acoperiș.
Citește și:
8
8
