Neputând să își asigure traiul zilnic, Lorraine Imperio a decis să își dea la schimb perechea de adidași Nike pentru o găină într-unul din numeroasele grupuri de troc online care au apărut în Filipine de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, scriu AFP și Barrons.

Piata FilipineFoto: Sherbien Dacalanio-Pacific Press / Shutterstock Editorial / Profimedia

Milioane de locuitori ai arhipelagului și-au pierdut locurile de muncă din cauza coronavirusului și nu își pot găsi un altul din cauza carantinei. Mulți au recurs la grupuri de Facebook pentru a face schimburi de orice de la electrocasnice, jucării, poșete la, cel mai adesea, hrană.

„E atât de greu acum. Nu știm de unde să facem rost de bani pentru a cumpăra alimente”, afirmă Imperio, mama a doi copii.

Soțul ei lucrează part-time la o gheretă care vinde gogoși în capitala Manila, acesta asistând neputincios la reducerea programului de muncă din cauza pandemiei, ajungând să câștige doar 9.000 de pesos (aproximativ 155 de euro) pe lună, jumătate din bani mergând pe chirie.

Grupurile de troc online au oferit o șansă la supraviețuire pentru familia Imperio și alți filipinezi grav afectați de restricțiile impuse din cauza pandemiei care au fost introduse din luna martie, trimițând economia într-o recesiune severă.

Cel puțin 98 de grupuri, unele cu zeci de mii de membri, au apărut în întregul arhipelag, potrivit AFP, aproape toate de la izbucnirea pandemiei, tot mai mulți filipinezi apelând la troc pentru a-și hrăni familiile.

Numărul de căutări pe Google pentru „mâncare la schimb” a crescut cu 300% în Filipine în luna mai comparativ cu aprilie, pe măsură ce carantina a redus drastic bugetele gospodăriilor și făcut ieșitul din casă tot mai dificil.

O analiză a iPrice Group realizată pe 85 din grupurile de schimb populare pe Facebook a descoperit că mâncarea și alte alimente de bază sunt cele mai căutate produse. Oamenii publică fotografii și descrierea bunurilor pe care vor să le schimbe, indicând ce vor în schimb iar apoi negociază în secțiunea de comentarii.

După ce a renunțat la mai multe sticle de lapte pentru bebeluși de care nu mai avea nevoie, Imperio a schimbat un body și o jachetă Ralph Lauren pentru șase kilograme de orez. Deși perechea de adidași Nike a schimbat-o pe o găină, o a doua pereche n-a reușit să o dea de trei săptămâni.

„Obiectele vechi sunt mai greu de vândut”, spune femeia de 28 de ani, adăugând că „e mai ușor să le schimbi prin troc”.

Trocul ca mijloc de supraviețuire

Jocelle Batapa Sigue a creat un grup de troc în urmă cu patru luni din cauza frustrării de a nu putea ieși la cumpărături și a dorinței de a-i ajuta pe alții. Soțul ei era posesorul singurului permis de călătorie al familiei, de care era nevoie pentru a putea părăsi locuința în timpul carantinei.

Grupul creat de femeie are peste 230.000 de membri, tot mai mulți alăturându-se în fiecare zi, potrivit acesteia. Sique estimează că mii de produse, de la șampon la torturi aniversare la telefoane mobile sau rimel, își schimbă proprietarul zilnic pe pagina ei.

„Nu cred că ar fi populară comunitatea de troc dacă n-ar fi pandemia”, afirmă aceasta.

Un sondaj realizat de către Social Weather Stations la începutul lunii iulie arată că în jur de 5,2 milioane de familii filipineze au suferit de „foame din cauza lipsei mâncării” cel puțin odată în ultimele trei luni, cel mai mare număr din ultimii șase ani.

Însă nu doar persoanele rămase fără bani au apelat la troc. Unii au profitat de popularitatea acestuia să schimbe lucruri de care nu mai au nevoie după ce carantina le-a schimbat radical viața cotidiană.

Chona de Vega, în vârstă de 57 de ani, și-a schimbat placa de păr și ibricul electric pe o pungă de alimente iar acum intenționează să își dea și fierul de călcat, afirmând că „nu mai am nevoie de ele”. Femeia locuiește în Manila și își petrece majoritatea timpului acasă din cauza restricțiilor de călătorie.

Charles Ramirez, administratorul unui grup de troc cu 14.000 de membri din capitala filipineză afirmă însă că „un procent major” din membrii grupului trăiesc în sărăcie și majoritatea cer alimente.

„Oamenii își dau seama că, deși nu au bani, au multe lucruri materiale acumulate de-a lungul timpului pe care le pot schimba”, afirmă Ramirez care a creat grupul după ce în luna mai și-a pierdut jobul de vânzător la un magazin alimentar.

„Sigur, este deprimant să renunți la lucruri pe care le-ai strâns doar ca să poți supraviețui”, adaugă acesta.

Citește și: