Doar 4-5 donatori de plasmă pe săptămână în toată țara, o sponsorizare de 32 de aparate de recoltare a plasmei ratată de autorități - în condițiile în care statul român nu deține astfel de aparate - și o procedură birocratică foarte greoaie pentru donare, care îi obligă, spre exemplu, pe potențialii donatori de plasmă - pacienți vindecați de COVID-19, și așa puțini în lipsa oricărei campanii de promovare a donării - să își plătească din buzunar testele medicale, înainte să poată dona. Descurajați de faptul că trebuie să aducă bani de acasă și de vraful de documente cu care trebuie să se prezinte la donare, o parte dintre ei, oricum puțini, sunt practic întorși din drum. Așa se prezintă în acest moment în România tabloul donării de plasmă de la pacienți vindecați de COVID-19, despre care medicii spun că este unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru pacienții infectați cu coronavirus.

PlasmaFoto: Covidplasma.ro

Info pe scurt:

• Procesul de colectare a plasmei de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratarea pacienților infectați a demarat în România pe 28 aprilie, la două luni de la primul caz de infecție cu noul coronavirus înregistrat în țara noastră.

• România a avut doar 490 de donatori de plasmă vindecați de COVID-19 în 3 luni și jumătate, în perioada 28 aprilie - 10 august - potrivit celor mai recente date comunicate public de Ministerul Sănătății. Teoretic, o medie de aproximativ 4,5 donatori pe zi.
  

• Practic, lucrurile nu stau nici măcar așa. Dacă la începutul campaniei de recoltare de plasmă au fost și săptămâni cu 15-20 de donatori, între timp, în special în ultima perioadă, iulie-august, numărul donatorilor a scăzut la doar 4-5 săptămânal, a declarat pentru HotNews.ro Florin Hozoc, CEO-ul Besmax Pharma Distribution, omul care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din țară.
  

• Asta în timp ce Republica Moldova, țară cu o populație de 5 ori mai mică, are 30-35 de donatori pe săptămână.

• În cele mai multe cazuri, oamenii care au trecut deja prin boală au dezvoltat anticorpi, iar plasma lor îi poate ajuta să se vindece pe cei infectați, care dezvoltă forme grave ale bolii.

• Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România - toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.

• Unele dintre aceste 18 centre colectează mai mult, altele puțin sau aproape deloc.
  

• În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.

Medicul Virgil Musta: Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19

Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care "le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă", declară, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.

Din păcate, admite Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: "Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi."

Virgil Musta

Virgil Musta spune că la Timișoara, "doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe."

Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, subliniază Virgil Musta.

Medicul timișorean precizează însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: "Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți - de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală.­­­"

"Lumânări, Paracetamol și iconițe în loc de plasmă"

Florin Hozoc este CEO-ul Besmax Pharma Distribution SRL, companie românească specializată în comerțul cu produse farmaceutice și dispozitive medicale de ultimă generație. În luna aprilie, firma sa a donat statului român 18 aparate de recoltare a plasmei, pentru a fi folosite în centrele de transfuzii - mai întâi 3 aparate, apoi încă 15. Asta în condițiile în care statul român nu are aparate de recoltare a plasmei.

Ulterior, Florin Hozoc a venit și cu o ofertă de sponsorizare pentru încă 32 de aparate de plasmafereză, pentru care luni de zile nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Sănătății. Nici până astăzi. La începutul lunii iunie, când firma Besmax Pharma a anunțat public că răspunsul Ministerului Sănătății la oferta de sponsorizare întârzie, iar oferta urma să fie retrasă din această cauză, instituția condusă de Nelu Tătaru preciza, la solicitarea HotNews.ro, că "nu este vorba despre un refuz" și că Institutul Național de Hematologie Transfuzională "trebuie să evalueze daca are capacitatea să lucreze cu aceste aparate, care funcționează numai în cadrul centrelor de transfuzii". Rezultatele acestei evaluări nu sunt cunoscute nici până astăzi.

Florin Hozoc a explicat, pentru HotNews.ro, că plasma convalescentă poate fi soluția salvatoare în cazul multor pacienți infectați cu coronavirus: "Pacientul are 90% șanse de supraviețuire dacă a doua zi după ce l-ai pus pe oxigen îi administrezi plasmă. Foarte important: au supraviețuit 40% dintre cei care au primit plasmă spre deosebire de cei care sunt intubați și nu primesc plasmă, a căror rată de supraviețuire e doar 15%. Cu cât dau plasmă mai devreme, cu atât crește rata de supraviețuire."

Donare de plasmă la Arad

"Avem studii pe 20.000 de persoane în Statele Unite care arată că plasma convalescentă nu face rău. Doar 0,3% dintre cei cărora le-a fost administrată au avut reacții adverse. Este clar că nu face rău. Și în condițiile în care nu te costă colectarea de plasmă, pentru că îți dau eu kiturile, îți dau echipamentele... te costă doar testarea, pe care oricum ar trebui să o faci, trebuie să îl testezi pe cel care vine să îți doneze. Puteai să faci studiu de prevalență, ce vrei tu să faci. Inclusiv testarea de anticorpi am spus că pot să o plătesc eu, am găsit sponsori, inclusiv pe Facebook m-au întrebat oameni de afaceri: 'Cu ce putem să te ajutăm?' Și atunci mi-a venit ideea și am spus: 'Hai să facem cum face Crucea Roșie în Statele Unite, testare gratuită pentru anticorpi la oricine se prezintă, și după aceea pot să doneze plasmă' ", adaugă Florin Hozoc.

Omul care a donat statului roman singurele aparate moderne de recoltare a plasmei subliniază și că, în acest moment, opțiunile de tratament sunt limitate: "Băgăm antibiotoce, mai băgăm niște anticoagulante, mai băgăm Dexametazonă, mai dăm și Kaletra, deși are niște efecte secundare nu foarte bune. Remdesivir avem doar puțin, în 3 spitale. Ce îi dai pacientului dacă nu ai plasmă? Îi dai lumânări, Paracetamol și iconițe. Plus că dacă ai început administrarea de plasmă din momentul în care l-ai pus pe oxigen, nu mai ai nevoie de intubare. Plus că nu ai suficientă aparatură ATI, ceea ce înseamnă că dacă îi dai la timp plasmă reduci numărul de persoane care ajung intubate."

Un amplu studiu realizat pe pacienți din Statele Unite, care arată că administrarea în primele zile de la internare în terapie intensivă asigură o reducere cu 40% a mortalității față de administrarea după intubare, poate fi consultat aici: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.08.12.20169359v1.full.pdf.

România are doar 4-5 donatori de plasmă pe săptămână, în timp ce Republica Moldova are 30-35

În tot acest timp, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Hematologie Transfuzională nu au promovat în niciun fel donarea de plasmă, în plină epidemie de COVID-19. Asta chiar dacă, spune Florin Hozoc, Ministerul Sănătății s-a angajat să facă acest lucru prin protocolul semnat în momentul donării celor 18 aparate de plasmafereză de către Besmax Pharma Distribution.

De asemenea, în România nu se știe cu exactitate câți donatori de plasmă avem nici măcar lunar, câți pacienți cu COVID-19 au primit tratament cu plasmă și câți dintre ei s-au vindecat. În jurul acestui subiect este tăcere aproape deplină. Asta cu toate că, spune Florin Hozoc, în protocolul de donare a aparatelor de plasmafereză scrie că Ministerul Sănătății ar trebui să comunice lunar câți donatori avem și câți pacienți internați cu COVID-19 au primit plasmă.

Ministerul Sănătății s-a limitat, la începutul săptămânii trecute, să comunice numărul donatorilor de plasmă din rândul foștilor pacienți infectați cu coronavirus: 490 de donatori în 3 luni și jumătate, de la debutul campaniei de recoltare de plasmă în țara noastră.

Care sunt centrele cu cei mai mulți donatori (date de la începutul lunii august, obținute de HotNews.ro):

"În mod normal, Ministerul Sănătății trebuia să vină să spună ce rezultate au fost în primele 3 luni", spune CEO-ul Besmax Pharma.

Din informațiile obținute de Florin Hozoc din centrele de recoltare și din spitale, câteva zeci de pacienți infectați - mai puțin de 100 - au primit până acum plasmă de la foști pacienți care au trecut prin boală și au dezvoltat anticorpi.

Teoretic, la 490 de donatori în 3 luni și jumătate, România are o medie de aproximativ 4,5 donatori pe zi. Practic, lucrurile nu stau nici măcar așa.

Dacă la începutul campaniei de recoltare de plasmă au fost și săptămâni cu 15-20 de donatori, între timp, în special în ultima perioadă, iulie-august, numărul donatorilor a scăzut la doar 4-5 săptămânal, a declarat pentru HotNews.ro Florin Hozoc, CEO-ul Besmax Pharma Distribution.

Asta în timp ce Republica Moldova, țară cu o populație de 5 ori mai mică, are 30-35 de donatori pe săptămână.

De asemenea, în unele centre, nu există niciun donator săptămâni la rând - vezi mai jos un tabel comparativ 10 iulie - 21 iulie, în care se vede că în unele centre nu există niciun donator nou în acest interval sau există foarte puțini:

"Eu am spus în toate discuțiile că dacă Ministerul Sănătății și Grupul de Comunicare Strategică nu promovează donarea de plasmă, nu vom avea donatori. Toată lumea spunea că am eu vreun interes să se colecteze plasmă", afirmă Florin Hozoc.

"Ba chiar au inventat că am eu interes să se doneze plasmă pentru că vând eu consumabilele pentru echipamente. Și le-am arătat, negru pe alb, că eu am cumpărat echipamentele și eu nu sunt distribuitor de consumabile. În toate contractele scrie clar că eu ofer echipamentele pentru utilizare gratuită, iar consumabilele compatibile cu echipamentele trebuie cumpărate prin licitație. Mai mult decât atât, am oferit 9.000 de kituri. În ritmul în care fac ei recoltare cel mai mult au avut 30 de recoltări pe săptămână. Să zicem că ajungem la 50 sau 100 de recoltări pe săptămână. Le-am dat 9.000 de kituri. 9.000 de kituri la 100 de recoltări pe săptămână înseamnă 90 de săptămâni. Se termină pandemia cu kiturile pe care le-am donat. Nu aveam vreun interes să se vândă kituri de recoltare. Toate poveștile astea sunt invenții pentru că niște oameni sunt incompetenți, nici măcar nu pot să îi suspectez că sunt corupți. Pe subiectul acesta cred că este doar incompetență pură și cred că este și ranchiună pentru că sunt slobod la gură și când văd câte un incomtent, strig. Sau când văd câte o mică ciupeală, și pe aceea o denunț", adaugă Florin Hozoc.

"Vreau și eu să mai văd o firmă care vine și donează echipamente sau kituri pentru plasmafereză. E vina mea că sunt singurul nebun care dă gratis 9.000 de kituri la 28 de euro bucata?", mai spune Florin Hozoc.

Florin Hozoc: Exact centrele unde erau mai multe donări s-au trezit cu controale de la DSP

Pentru ca întreaga poveste să sune ciudat până la capăt, Florin Hozoc afirmă că exact centrele de recoltare unde erau mai multe donări de plasmă la începutul campaniei - Galați, Pitești sau Piatra Neamț - s-au trezit cu controale de la DSP, "care a vrut să verifice dacă se respectă metodologia de colectare a plasmei și le-au impus, apoi, tuturor centrelor să nu mai recolteze de la donatorii care se prezintă. Până acum se întâmpla așa - donatorului care se prezenta i se recoltau și probe și se făcea și recoltarea de plasmă, fie prin plasmafereză, fie, dacă nu avea vene, prin donarea de sânge, urmând ca după această colectare să stea în carantină până când veneau rezultatele care arătau dacă are suficienți anticorpi, dacă plasma este curată și așa mai departe. Lucru care se întâmplă la fel în toate celelalte țări. Mai mult decât atât, în alte țări, dacă are concentrație crescută de anticorpi este considerată plasmă convalescentă și se administrează ca plasmă convalescentă, iar dacă are o concentrație mai scăzută de anticorpi, este considerată plasmă normală și este folosită ca plasmă normală."

Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma

"Ei bine, nu. În România te duci la centrul de transfuzie, îți ia proba pentru testarea de anticorpi, care este făcută centralizat, la București, la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, cu toate că majoritatea județelor în care avem echipamentele au posibilitatea să facă local aceste teste de anticorpi. Nu, toate probele sunt trimise la București, pentru că așa a făcut Ministerul Sănătății metodologia. Probele sunt trimise cu mașinile centrelor de transfuzie, care fac o dată pe săptămână acest drum și așteaptă, după aceea, rezultatele care se comunică de către Institutul Național de Hematologie Transfuzională pentru ca, pe acei pacienți care au suficienți anticorpi, să îi cheme la donare. La momentul donării li se mai iau încă o dată analize pentru a fi siguri că plasma pe care au colectat-o au suficienți anticorpi. Acesta este motivul principal pentru care a scăzut donarea, în condițiile în care donarea era oricum redusă, iar ei atunci când au făcut metodologia nu au respectat ghidul european. În ghidul european erau două categorii de posibili donatori: cei care se prezintă cu documente medicale de internare și care prezintă și testul pozitiv de coronavirus și testul negativ, de la externare, dar exista acolo și posibilitatea să poți dona în baza testului de anticorpi. Au exclus acest lucru, iar eu le-am cerut încă de pe 24 aprilie să modifice, deoarece vor fi mulți pacienți care vor avea anticorpi, dar nu veți putea să îi primiți. Nu au modificat", explică CEO-ul Besmax Pharma Distribution.

În plus, timp de aproximativ o lună, în luna iulie și începutul lunii august, pacienții infectați asimptomatici au început să fie externați din spitale în baza unui singur test negativ. Dacă o parte dintre ei voiau să doneze însă, nu puteau fi primiți pentru că - surpriză - metologia pentru donare prevedea că ei trebuie să prezinte două teste negative.

Institutul Național de Hematologie Transfuzională a făcut, în iulie, chiar o adresă către Ministerul Sănătății în care atrăgea atenția că criteriul celor două teste negative va duce la blocarea donării de plasmă.

Ministerul Sănătății a anunțat că a simplificat procedura donării de plasmă. "Aberații", spune Florin Hozoc

După ce doar 490 de români vindecați de COVID-19 au donat plasmă în ultimele 3 luni și jumătate, Ministerul Sănătății a anunțat, la începutul săptămânii trecute, că a simplificat metodologia de donare, printr-un Ordin semnat de ministrul Nelu Tătaru. Practic, persoanele vindecate de COVID-19 care doresc să doneze plasmă nu mai trebuie să prezinte două teste negative și trebuie să dovedească doar istoricul de infecție și dispariția riscului de transmitere a bolii, fără să se mai aplice cerința că aceștia să fi fost internați în prealabil în spital, a arătat Ministerul Sănătății.

De cealaltă parte, Florin Hozoc acuză că procedura de donare nu a fost simplificată suficient de mult pentru a funcționa, "nu rezolvă problemele, ba chiar înrăutățește lucrurile". El spune că a identificat în noua metodologie "5 aberații care sunt departe de ideea de colectare și administrare eficientă a plasmei convalescente și de soluțiile corecte, europene pe acest subiect".

Un exemplu: "La nivel european se prevede că donatorii de plasmă convalescentă ar trebui recrutați 'direct din registrele naționale ale pacienților care au fost infectați cu COVID-19 și s-au recuperat'. În România nu există un astfel de registru, fiindcă autoritățile nu l-au creat", arată CEO-ul Besmax Pharma.

"Iar și iar, România se străduiește să 'inoveze' când poate pur și simplu copia prevederi de nivel european. În loc să luăm ce e bun pentru Germania, Franța sau Italia, vrem mereu să inventăm apa caldă, doar că ne iese tot timpul rece! Păcat!", adaugă Florin Hozoc.

Florin Hozoc spune că a identificat 5 "aberații" în metodologia de colectare a plasmei:

• "1. Donatorul este obligat în continuare să prezinte dosarul cu șină, care să conțină documente medicale de atestare a istoricului bolii și a dispariției riscului de transmitere a bolii.

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar.

În Ghidul european privind colectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasma, se scrie însă explicit că sarcina de a stabili eligibilitatea donatorului este a centrelor de donare. Acestea sunt îndrumate să recruteze donatorii din registrele naționale de pacienți COVID-19, care trebuie să existe în fiecare țară. Orice alte teste necesare sunt de asemenea în sarcina centrelor de colectare a plasmei convalescente.

• 2. Statul român cere donatorului teste medicale, pe care acesta trebuie să și le facă pe cheltuiala proprie.

În România, statul - care are monopolul colectării de sânge și plasmă - prezumă că donatorul care se prezintă la centrul de transfuzie este fraudulos, astfel că îi cere documente prin care să dovedească pe de o parte că a avut infecția și, pe de altă parte, că nu mai este contagios.

De asemenea, donatorii care nu au astfel de teste ce dovedesc istoricul bolii (bilet de internare/externare, test pozitiv RT-PCR, test negativ RT-PCR) sunt trimiși să-și facă 'voluntar', adică din buzunarul lor, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti SARS-COV-2 IgG.

În Ghidul european, este suficient să prezinți un singur test pozitiv RT-PCR și vei putea dona la 28 de zile de la acel test. Dacă ai test negativ sau test de anticorpi anti-SARS-COV-2, poți dona după 14 zile de izolare.

• 3. Statul român obligă donatorii să aștepte peste o lună și jumătate până să doneze plasmă convalescentă. În acest timp cei mai mulți rămân fără anticorpi.

Atunci când au modificat metodologia, cei care au scris modificările au adunat cele două perioade alternative prevăzute în Ghidul european, pe care donatorul trebuia să le respecte pentru a putea dona: de 28 de zile de la infectare sau 14 zile de la încetarea simptomelor (sau izolare pentru nesimptomatici).

Astfel, donatorul român trebuie să aștepte 28 de zile de la testul RT-PCR pozitiv, plus 14 zile de izolare. Studiile arată că, după 6 săptămâni de la infectare, titrul de anticorpi neutralizanți scade la cei mai mulți dintre cei infectați cu noul coronavirus. Practic, ca urmare a acestei erori grosolane, donatorii români sunt obligați să aștepte până când rămân fără anticorpi suficienți pentru a mai fi utilă plasma lor.

• 4. Deși în prezent majoritatea județelor au echipamente necesare de testare, toată plasma convalescentă colectată în România este testată la București.

Conform Capitolului III, articolele 1,2,3 toată plasma convalescentă este testată centralizat, la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, pentru a fi calificată biologic și validată.

Această testare centralizată întârzie cu peste 10 zile administrarea plasmei recoltate, care este ținută în carantină până când INHT nu emite buletinul de validare pentru fiecare doză de plasmă convalescentă.

În realitate, fiecare centru de transfuzie poate să facă aceste teste fie pe echipamentele proprii, fie cu ajutorul echipamentelor existente în spitalele județene, astfel încât plasma respectivă să poată fi validată și administrată în maxim 3-4 zile (nu 14 zile, cum se întâmplă azi).

Singura posibilă explicație pentru centralizarea testării plasmei convalescente este probabil legată de existența unui furnizor privilegiat, care asigură echipamentele și consumabilele pentru aceste teste efectuate la INHT.

• 5. Toată plasma convalescentă trebuie să fie congelată ultra-rapid, în maxim 6 ore de la recoltare, deși această procedură nu are justificare medicală și centrele de transfuzie nu au echipamentele necesare.

Conform Capitolului II, articolul 4, toată plasma convalescentă trebuie congelată ultra-rapid, la -25 grade Celsius. Procedura nu are justificare medicală, fiind practicată doar în cazul plasmei pentru fracționare (fabricare de medicamente). Mai mult, în prezent, centrele de transfuzie nici nu au astfel de echipamente de congelare ultra-rapidă, astfel că, în urma acestui ordin, doar cele 6 centre de transfuzie care dețin astfel de echipamente mai pot să stocheze și să distribuie plasmă convalescentă.

Este o aberație medicală, care eventual urmărește achiziționarea în regim de urgență a unor echipamente foarte costisitoare (peste 50.000 euro/bucata), pentru fiecare din cele peste 40 de centre județene de transfuzie."

"Acestea sunt cele 5 aberații majore care blochează colectarea de plasmă convalescentă și trădează incompetența și, probabil, corupția celor care au scris acest ordin de modificare a metodologiei. Vorbim în primul rând despre Președinta Comisiei de Transfuzie din Ministerul Sănătății, Alina Mirela Dobrotă, care a scris acest ordin împreună cu Amalia Șerban (director general adjunct în Ministerul Sănătății). Nu în ultimul rând, este important de menționat că cele două au lucrat la acest ordin sub coordonarea secretarului de stat Dragoș Garofil, cel care a și împuternicit-o pe Alina Mirela Dobrotă să fie 'expertul desemnat din partea României' în relația cu Uniunea Europeană, deși până în prezent aceasta a dat nenumărate dovezi ale incompetenței sale. Din păcate, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru și-a pus semnătura pe acest ordin doar pentru că a avut încredere atât în Președinta Comisiei de Transfuzie, respectiv în directorul general adjunct Amalia Șerban, dar mai ales în colegul său, secretarul de stat Dragoș Garofil", afirmă Florin Hozoc.

Pentru ca donarea de plasmă să funcționeze cu adevărat, directorul Besmax Pharma cere corectarea urgentă a metodologiei privind colectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea plasmei convalescente, în acord cu Ghidul european, schimbarea de urgență a componenței Comisiei de Transfuzie, "în condițiile în care aceasta nu și-a exercitat deloc atribuțiile în această perioadă", demararea unei campanii intense de informare privind donarea de plasma convalescentă de la donatorii vindecați de COVID-19, astfel încât publicul să afle despre importanța donării de plasmă și amendarea protocolului de administrare a plasmei convalescente, în lumina ultimelor studii publicate de medicii americani, care arată că administrarea în primele zile de la internare în terapie intensivă asigură o reducere cu 40% a mortalității față de administrarea după intubare.

"E adevărat că eu vreau de ani de zile vreau să colectez plasmă, dar acesta nu e un lucru rău. În multe țări, privații colectează plasmă"

Florin Hozoc admite că vrea, de ani de zile, să colecteze plasmă în România, dar subliniază că "acesta nu este un lucru rău. Există foarte multe țări în care privații colectează plasmă de mulți ani, în anumite condiții stabilite clar prin lege. Plasma respectivă este transformată în medicamente care salvează vieți."

CEO-ul firmei care a donat statului român singurele 18 aparate de recoltare a plasmei disponibile în țară în timpul pandemiei mai spune că "Am mai spus și că eu nu am pretenția ca plasma să ajungă la mine. E ca și cum ți-am dat o oală ca să îți faci mâncare, pentru că nu aveai în ce să îți faci, tu îți faci mâncarea și mănânci. Plasma rămâne a centrelor de colectare de plasmă și ajunge la pacienți."

Florin Hozoc povestește că a venit și cu o propunere către autorități pentru ca România să obțină prima imunoglobulină anti-COVID care există în acest moment în lume. Nu a primit niciun răspuns: "Am spus dacă aveți exces, adică aveți stocuri de plasmă, atunci iarăși am venit cu altă ofertă: de 2 ani de zile suntem și distribuitori de imunoglobulină de la Kedrion, iar CEO-ul de la Tamada, prima companie care a reușit și a dat spitalelor o imunoglobulină anti-COVID, are rădăcini românești și că există o colaborare între Tamada și Kedrion m-a pus în situația să obțin de la Tamada că pot să prelucreze pentru România inclusiv cantități mai mici de plasmă. De obicei, ca să prelucrezi plasmă, îți trebuie cel puțin 10.000 de litri de plasmă. Iar ei au spus: Putem să prelucrăm și câte 100 de litri. Am spus atunci statului din nou că dacă o să colecteze plasmă și vor avea 100 de litri exces, putem duce excesul la procesare și putem aduce înapoi imunoglobulină anti-COVID de la primul producător care a oferit spitalelor așa ceva, produs autorizat de autoritățile israeliene. Iar toată cheltuiala pentru transport o suport eu pentru primele 3.000 de flacoane. După aceea, statul să organizeze o licitație și să vadă care dintre procesatori poate să facă chestia asta, pentru că între timp se poate organiza o licitație. Nici la această ofertă nu am primit niciun răspuns."

Florin Hozoc mai spune că sponsorizarea cu aparate de recoltare a plasmei și prima imunoglobulină specifică anti-COVID nici măcar nu sunt singurele propuneri refuzate de statul român: "Că au refuzat echipamentele de plasmafereză este una, dar cel mai grav este că au refuzat și 3 echipamente NAT (nucleic acid test), de testare nucleară, pentru testarea sângelui pentru transfuzie - se poate detecta HIV, hepatită și așa mai departe. România nu le are. Am oferit 3 astfel de echipamente cu utilizare gratuită pentru 2 ani de zile. Am spus că ofer, de asemenea, 3 echipamente de inactivare virală. Toate țările care administrează plasmă convalescentă, înainte să o administreze, o inactivează viral cu ultraviolete. Există niște echipamente făcute pentru așa ceva. De asemenea, ofeream pentru utilizare gratuită timp de 2 ani frigiderele pentru stocare și echipamentele de congelare ultra-rapidă. Ofeream toate acestea pentru ca statul român să poată să organizeze o bancă centrală de stocare de plasmă la Cantacuzino sau la Institutul de Hematologie sau 3 bănci regionale unde să poată fi adusă plasma, să poată fi procesată, să se facă inactivare virală, iar de acolo să o distribuie spitalelor din fiecare regiune în parte care au nevoie. Așa funcționează peste tot, cu bănci regionale de plasmă. Nu au răspuns. A dat un singur răspuns Institutul Cantacuzino, întrebat de presă de această propunere, și a spus că nu este printre prioritățile sale."

Florin Hozoc explică și cum a ajuns să aibă aceste aparate - mărturisește că de câțiva ani "mă tot agit și spun să colectăm plasmă": "Și cum în România nu e posibil ca un privat să colecteze plasmă, am cumpărat 50% din acțiunile unei companii care deține două centre de colectare de plasmă în Ungaria. Le-am cumpărat cu intenția de a începe să colectez plasmă în Ungaria. Principala problemă a acelor centre e că trebuiau să fie reautorizate, iar pentru asta trebuiau schimbate echipamentele de colectare. Am angajat companie care să facă reabilitarea clădirii, a venit pandemia, și există o vopsea specială care se dă în clădirile cu un anumit regim de apărare împotriva oricărei infecții, bacterii. Dar mi s-a spus că reabilitarea nu va fi gata la timp, China e închisă (era luna februarie), vopseaua specială vine abia în septembrie, predarea se amână până în decembrie și abia în ianuarie-februarie 2021 putem să autorizăm. Am rămas cu echipamentele și am spus: ce fac cu ele? Venise la noi pandemia și atunci am făcut oferta Ministerului Sănătății: un an ofer aceste echipamente statului român pentru utilizare gratuită, 3 le donez, iar pe al patrulea l-am donat la Piatra Neamț, pentru că sunt de acolo. Iar după un an le recuperez și le duc în Ungaria, dacă România nu mă lasă să fac centre de colectare în țară. Iar dacă se fac centre de colectare, am spus că nu colectez doar eu. Cel mai bine este să colecteze mai mulți privați, ca în alte țări, fiecare stimulează donarea prin campanii de promovare, pentru ca cât mai mulți donatori să ajungă la ei."

"Dincolo de toate acestea, lozinca este că Hozoc are un interes și vrea să ne păcălească pe noi să punem pe agenda Ministerului Sănătății colectarea de plasmă. În plus, Uniunea Europeană a pus la bătaie 400 de milioane de euro pentru colectare de plasmă convalescentă. România, care este în rahat cu sistemul de transfuzii, care nu are nici echipamente, nu a depus niciun proiect. După ce trece pandemia, pot colecta plasmă cu aceleași aparate. Dar ei nu au depus niciun proiect. În decembrie au invocat că se pierd bani europeni dacă ne băgăm peste ei cu Parteneriat Public Privat pentru colectarea de plasmă. Dar nu s-a depus niciun proiect. Statul român nu este în stare să se achite de această sarcină", este concluzia lui Florin Hozoc.