Oamenii de știință de la Clinica Universitară din Frankfurt au făcut „observații terifiante” într-un studiu asupra consecințelor pe care coronavirusul le are asupra inimii. Pentru ca tratamentul să aibă rezultate, cercetătorii se bazează pe detectarea precoce, relatează cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Rador.

MediciFoto: Jesus Merida/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

În cea de-a treia zi a studiului, Valentina Puntmann și Eike Nagel s-au privit în tăcere. „Este mult mai mult decât ne-am temut”, spune Nagel, directorul Institutului de Imagistică Cardiovasculară Experimentală de la Spitalul Universitar din Frankfurt.

Echipa din jurul cardiologilor Eike Nagel și Valentina Puntmann a examinat, în cadrul studiului, 100 de pacienți vindecați de coronavirus. Printre altele, au stocat imagini RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) care vizau inimile subiecților. La 78 de pacienți au detectat modificări inflamatorii ale inimii, iar la aproximativ 60 de pacienți au diagnosticat o inflamație activă a mușchiului cardiac. Este un rezultat prin care oamenii de știință au provocat îngrijorare la nivel mondial. „Am vrut să împărtășim cât mai repede descoperirile”, spune Valentina Puntmann, ea și echipa ei fiind preocupați să nu piardă timp.

Cercetătorii au rezumat și publicat în câteva zile rezultatele studiului, pentru a îi face pe medicii din întreaga lume conștienți de problemă și pentru a-i determina să caute forme adecvate de terapie. În ciuda câtorva erori statistice minore, potrivit cercetătorilor descoperirea principală a studiului rămâne aceeași: boala provocată de coronavirus, chiar într-o formă ușoară și fără simptome, poate dăuna inimii. În prezent, cercetătorii presupun că noul coronavirus declanșează un proces autoimun dăunător, care provoacă probleme cardiace.

Majoritatea celor care au luat parte la studiu au avut doar simptome ușoare. 67 dintre subiecți au declarat că s-au vindecat acasă, iar 33 dintre cei infectați au avut nevoie de spitalizare și doi au primit ventilare artificială. 47 de femei și 53 de bărbați s-au oferit voluntari drept subiecți de testare în urma unui apel adresat de clinica universitară, cei mai mulți dintre subiecți având între 30 și 50 de ani.

Cercetătorii au stocat imagini cardiace de la alți 100 de participanți la studiu, care nu au fost depistați ca având coronavirus. Cei din acest grup au fost selectați astfel încât să se potrivească în ceea ce privește vârsta, sexul, bolile anterioare și greutatea cu pacienții care au avut virusul.

Modificările identificate la nivelul inimii, pe care majoritatea pacienților anterior infectați le au, sunt deocamdată doar observații, „observații terifiante”, cum spune Eike Nagel. Rezultatul nu este, însă, unul surprinzător, deoarece mulți dintre pacienți s-au plâns de simptome nespecifice după ce au trecut prin manifestarea bolii generate de coronavirus, spune cardiologul Eike Nagel și relatează despre un tânăr care acum obosește foarte tare când urcă scările pe care obișnuia să le sară.

Participanții la studiu în cazul cărora s-au observat modificări cardiace sunt în prezent îngrijiți de clinica universitară. Totuși, în multe dintre cazuri, pacienților nu li se poate oferi încă un tratament standardizat, spune Eike Nagel, deoarece inflamația mușchilor cardiaci a fost diagnosticată prin RMN într-un stadiu foarte timpuriu. În principiu, acest lucru este bun, dar și destul de atipic pentru tabloul clinic. De obicei, pacienților li se punea un astfel de diagnostic numai după ce dezvoltau simptome exacte, când inflamația se afla într-un stadiu foarte avansat, pentru care sunt utilizate medicamente puternice, posibil prea puternice pentru inflamația ușoară identificată în urma studiului.

„În medicină, de multe ori așteptăm până când oamenii vin cu simptome care se încadrează într-un tablou clinic tipic. Rareori reparăm sau prevenim”, afirmă, în mod critic, Eike Nagel. Cercetătorii doresc să continue studiile, pentru a dezvolta tratamente care să funcționeze fie asupra unei inflamații a mușchilor cardiaci, inflamație diagnosticată precoce, fie care pot fi administrate profilactic. Cercetătorii sunt siguri, însă, de un lucru: dacă este netratată, o astfel de inflamație poate duce la insuficiență cardiacă.

În mod surprinzător, pe mulți dintre participanții la studiu i-a liniștit rezultatul, pentru că în sfârșit știau de ce mai au încă simptome neplăcute, după cum spune Valentina Puntmann. „Avem grijă de ei, învățăm împreună.”

Cei doi cardiologi germani speră că studiul poate fi continuat și în alte locații, fapt care să prevină posibilele concluzii greșite. „Nu va ajuta să considerăm bolnav de inimă pe oricine nu se simte complet vindecat după coronavirus”, spune cardiologul Eike Nagel. „Uneori este nevoie doar de timp pentru o recuperare completă și asta poate dura foarte mult.”