Institutul Marius Nasta din București, cel mai mare spital de boli pulmonare din România, aflat în prima linie COVID, este plin în acest moment - atât Terapia Intensivă, cât și celelalte secții. Spitalul nu mai poate prelua pacienți COVID asimptomatici, din cauză că nu mai are paturi pentru ei, iar prioritatea este tratarea celor simptomatici, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, medicul Beatrice Mahler, managerul institutului. Beatrice Mahler se așteaptă ca numărul de cazuri să continue să crească în următoarele două săptămâni și spune că singura modalitate de a opri răspândirea virusului este să începem toți să purtăm mască, inclusiv pe stradă, chiar din acest moment.

Beatrice MahlerFoto: Hotnews

"Mă aștept la o creștere în următoarele două săptămâni. Dacă vom începe de acum toți să purtăm mască pe stradă, chiar și când așteptăm tramvaiul în stație, sau cum se strâng acum oamenii seara în fața blocului, povestesc vecinii între ei, pentru că e cald, sunt aceste obiceiuri... Dacă nu vom înțelege că în astfel de momente trebuie să purtăm mască, peste două săptămâni nu vom intra într-o curba de declin al cazurilor", avertizează medicul Beatrice Mahler.

Managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din România crede că, în funcție de cum va evolua numărul de cazuri în următoarea perioadă, purtarea măștii în tot ce înseamnă spații publice, inclusiv pe stradă, este "cu siguranță una dintre opțiuni".

"Dacă atunci când ne întâlnim nu avem siguranța unei distanțe fizice corecte (2 metri - n.red.) dar am purta mască, ar fi ok. Trebuie neapărat să purtăm mască, este singura metodă de profilaxie în acest moment", explică Beatrice Mahler.

"Suntem într-o situație extrem de dureroasă, pentru că trebuie să spui: Nu, nu mai avem locuri, nu putem să vă internăm"

Institutul Marius Nasta, cel mai mare spital de boli pulmonare din țară, nu mai are niciun loc în Terapie Intensivă, spune Beatrice Mahler: "Fiecare loc se ocupă imediat după eliberare, un alt pacient ajunge în Terapie Intensivă - ori din spital, ori dintr-un alt spital, prin transfer. Practic, un loc în ATI poate rămâne liber câteva ore, cel mult."

Și celelalte secții sunt pline, chiar dacă se fac externări zilnic, dar numărul zilnic de solicitări pentru internări depășește numărul de externări, explică managerul spitalului: "Sunt multe persoane care nu pot fi internate, cu toate că solicită internarea la Institutul Marius Nasta. Suntem într-o situație extrem de dificilă și de dureroasă, pentru că trebuie să spui: 'Nu, nu mai avem locuri, nu putem să vă internăm.' "

S-a ajuns în punctul în care sunt familii care se internează "unul într-o parte, unul în alt spital, unde găsește loc, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Până acum, dacă era o familie depistată pozitiv, se internau toți în aceeași unitate, pentru că erau locuri. Acum nu mai putem face asta, iar aceasta este o traumă suplimentară pentru pacient", povestește Beatrice Mahler.

Managerul Institutului Marius Nasta spune că situațiile în care pacienții sună la acest spital și li se spune că nu pot fi primiți sunt, din păcate, tot mai dese. Nu pentru că spitalul nu ar vrea să îi primească, ci din cauză că nu mai sunt paturi libere: "Sunt tot mai dese aceste situații, în care pacienții sună și le spunem că nu îi putem primi, din păcate. Sunt inclusiv pacienți asimptomatici care sună pentru că vor să se interneze. Pentru că știu că au comorbidități și li s-a făcut o evaluare. Din păcate, Institutul Marius Nasta nu mai poate primi în acest moment pacienți asimptomatici, nu mai are paturi pentru a îi primi, din cauză că numărul de pacienți simptomatici este în creștere. Nu este vorba despre faptul că nu vrem să le oferim asistență, ci pur și simplu nu ai unde să îi mai pui în pat."

Procentul pacienților din Terapie Intensivă care își revin este foarte mic

Majoritatea pacienților COVID care ajung în Terapie Intensivă decedează, iar procentul celor care își revin este foarte mic, avertizează medicul Beatrice Maher: "În general, pacienții care și-au revenit după Terapie Intensivă au fost pacienți care au fost internați inițial în Institutul Marius Nasta, au ajuns apoi în ATI, și-au revenit și au revenit pe secție. Însă extrem de dificil este managementul pacientului care are formă critică și necesită transfer dintr-un spital în altul, pentru că acest transfer presupune un risc suplimentar pentru pacient. Risc care este cunoscut, dar câteodată nu ai ce face, trebuie să ți-l asumi."

Ea mai spune că, din informațiile pe care le are de la colegii săi din secția de Terapie Intensivă, "există situații în care evoluția este extrem de severă și, practic, te aștepți ca pacientul să poată să decedeze în orice moment, dar sunt și situații în care pacientul stă zile întregi într-o zonă de echilibru, fragil, dar există un echilibru, și, la un moment dat, decedează fără să existe o modificare de parametri progresiv spre degradare. Aici este un aspect care cu siguranță va trebui cercetat pe viitor."

"Trauma pacienților din ATI este cu atât mai mare dacă sunt conștienți"

Celor care cred că virusul nu există sau că provoacă o banală răceală, Beatrice Mahler le amintește ce înseamnă, de fapt, un pacient care ajunge în Terapie Intensivă: "Terapia Intensivă înseamnă un pacient care nu mai poate să se spele singur, care nu mai poate să mănânce singur, pentru că este atât de bolnav încât să mănânce singur este un efort, care nu poate să coboare din pat pentru că are o respirație atât de dificilă, încât nu poate să facă un pas sau doi. Și atunci, trebuie să ne gândim că de la toaleta extremităților, a feței, a cavității bucale, a nasului - pentru că toate trebuie curățate, toate zonele corpului trebuie curățate, iar dacă vorbim de ATI, ele trebuie curățate de mai multe ori pe zi, pentru că există o colonizare a tegumentelor cu floră, care trebuie îndepărtată - până la alimentație, la repoziționarea pacientului - chiar dacă este un pacient conștient, pentru el orice mișcare este extrem de dificilă, mai ales că este sondat, are sondă vezicală, unii au sondă nazo-gastrică."

Medicul subliniază că trauma unui pacient ajuns în secția ATI este cu atât mai mare, dacă el este conștient (există pacienți COVID în Terapie Intensivă conectați la oxigen, dar conștienți - n.red.): "Chiar dacă sunt conștienți, trauma și emoția este mult mai mare, cu atât mai mult dacă sunt conștienți. Pentru că de multe ori, de cele mai multe ori de fapt, pacientul conștientizează că este într-o situație extrem de delicată și este dureros, și pentru personalul medical, să vadă ochii în lacrimi ai pacienților, care nu reușesc decât prin privire, pentru că de multe ori nici nu pot să vorbească, să colaboreze așa. Te roagă cu privirea să îi ajuți. Închid ochii ca să îți arate cât le este de greu, de multe ori le este greu și să vorbească. Este foarte dificil să ajungi în Terapie Intensivă și toate nevoile fiziologice să ți le realizezi într-un pat, pat în care trebuie să fii spălat, curățat de persoane străine ție."

"Este un moment de maximă atingere emoțională, pentru tine, ca om. E greu", este concluzia medicului Beatrice Mahler.